Această investigație a fost realizată de o echipă de jurnaliști de la publicații din Europa: Libertatea (România), Politico, El Confidencial (Spania), OKO.Press (Polonia), Danwatch (Danemarca), sub coordonarea redacției de investigații Lighthouse Reports (Olanda).
Alin Mituța, un europarlamentar român, spune că se simte „amenințat” de lobby-iștii de la Copa-Cogeca și că „am notificat-o pe președinta Parlamentului European”.
0,56% din fermele din România dețin aproape 50% din suprafața agricolă a țării. Asociația selectă a acestora grupează mulți politicieni.
Thomas Waitz, copreședintele Grupului Verzilor din Parlamentul European: „Din acest motiv, pierdem zilnic între 800 și 1.000 de ferme în Europa”.
Astăzi, mai multe publicații din Europa publică simultan prima parte a acestei investigații.
Stela Zămoiu e țărancă de când s-a născut. Face parte din a treia generație de fermieri, așa că pământul și cunoștințele i-au fost transmise de la strămoșii ei. Are 61 de ani și cultivă hrană pentru familia ei. Sunt cinci persoane: ea, soțul ei și trei fiice. În schimb, vecinul ei, Bogdan Suleiman, are 35 de ani și este fermier de doar șapte ani. A început să facă agricultură ca să continue munca părinților lui.
Spre deosebire de Zămoiu, care ține de modurile tradiționale de agricultură transmise de la o generație la alta, Bogdan implementează noi metode în ferma sa ecologică, ce este aproape autosuficientă.
Cu toate acestea, cei doi fermieri, atât de diferiți, împărtășesc un sentiment de neputință după decenii de neglijare din partea autorităților și a liderilor de organizații agricole care ar trebui să-i reprezinte. Simt că fricile și nevoile lor sunt mereu trecute cu vederea.
„Politicienii iau în considerare numai ce aud de la marii fermieri, pentru că doar pe ei îi ascultă”, se plânge Zămoiu. (Marii fermieri) nu știu care sunt problemele noastre. Au foarte mulți bani, dar nu coboară la țară, la sate. Nu vor să vadă și nu îi interesează. Ei se reprezintă pe ei, nu pe noi”.
„Ce numim fermieri”?
Poate că problemele lor nu sunt adresate pentru că nu sunt considerați adevărați fermieri de către marile organizații agricole din țara noastră. Într-un interviu, Mircea Băluță, președintele alianței fermierilor care reprezintă România la nivelul UE, a spus:
„Ia gândiți-vă, dumneavoastră, ce fermier e un fermier? Pe cine numim fermier? Fermierul cu un hectar sau cu trei hectare e fermier? Cât de sustenabil sau rentabil e? Face el producție pentru piață? Are salariați? Vorbim de cultură mare vegetală, atenție! Un fermier este cel care produce pentru piață, are forță de muncă salariată, face investiții – ăla e un fermier. Restul o fac pentru subzistență”.
Ce este organizația agricolă numită Copa-Cogeca și de ce este atât de puternică?
În România există aproximativ 2,9 milioane de ferme. Aproape toate sunt ferme familiale mici, de obicei de subzistență și semisubzistență, care sunt slab echipate din punct de vedere tehnologic și nu sunt orientate spre piață. Acest lucru face ca România să aibă o treime din fermele din UE, dar care generează doar o mică parte din producția standard din întreaga Uniune.
O investigație realizată de o echipă paneuropeană de jurnaliști, condusă de publicația de investigații Lighthouse Reports, care a inclus și ziarul românesc Libertatea, arată că, deși numărul micilor fermieri este mare, aceștia nu sunt cu adevărat reprezentați. Se simt lăsați pe dinafară când vine vorba de probleme-cheie ce afectează viitorul agriculturii, fie la nivel național, fie regional.
0,56% din numărul fermierilor români dețin jumătate din terenul agrar al țării
Politicienii din București și Bruxelles îi ascultă, în mare parte, doar pe marii fermieri reprezentați de uniuni naționale. Conform Eurostat, la noi în țară, membrii acestora sunt printre cei care dețin cele mai mari terenuri agricole din România, cu ferme de peste 100 de hectare. Ei însumează doar 0,56 la sută din întreprinderile agricole, dar dețin jumătate din terenul agrar al țării. Liderii acestor organizații au relații strânse cu politicieni aflați la putere și, de cele mai multe ori, sunt ei înșiși membri de partid care ajung să aibă funcții importante în guvern.
Un europarlamentar român spune că se simte „amenințat”
Conform Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în urma datelor obținute, Guvernul României a cheltuit în ultimii trei ani peste un milion de euro pentru taxa de membru într-o organizație numită Copa-Cogeca – un grup de lobby puternic în Bruxelles care influențează ce legi, politici și strategii sunt implementate în Uniunea Europeană.
Un europarlamentar român, Alin Mituța, membru al Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, ne-a declarat că grupul de lobby Copa-Cogeca este suficient de încrezător pentru a interveni în negocierile membrilor comisiei.
Mituța a spus că s-a simțit „amenințat” de ei să-și schimbe poziția în cursul acestor discuții. În urma acestui incident, europarlamentarul a notificat-o pe președinta Parlamentului European.
Mai mult, membrii Alianței pentru Agricultură și Cooperare (AAC), reprezentanții României în Copa-Cogeca au parteneriate cu companii agrochimice care vând pesticide și îngrășăminte precum Bayer, Corteva, Syngenta și BASF.
Jeroen Candel, profesor asociat în domeniul politicilor alimentare și agricole la Universitatea Wageningen din Olanda, a declarat: „Există semne clare de captare politică în politica agricolă a UE”.
„Politicienii din diferite instituții ale UE, inclusiv Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a Parlamentului European (COMAGRI), au favorizat în mod constant interesele economice pe termen scurt ale anumitor sectoare față de interesul public de a rezolva provocările uriașe din sistemul alimentar. Există o relație clientelistă de a oferi o legislație prietenoasă în schimbul sprijinului electoral”, a adăugat acesta.
Fermierii de rând posedă puțin teren, în timp ce marii fermieri au majoritatea resurselor
96% din întreprinderile agricole din România au sub zece hectare. Foto: Shutterstock
Agricultura în România este extrem de polarizată între micii fermieri și marile agrobusinessuri. Fermele mici sunt răspândite în toată țara, 96 la sută din întreprinderile agricole din România au sub zece hectare. Fermierii obișnuiți dețin și lucrează doar 30 la sută din suprafața agricolă.
Conform datelor de la Eurostat, fermele mari și mijlocii, cele de peste 10 hectare, reprezintă doar patru la sută din întreprinderile agricole, dar dețin 70 la sută din terenul agrar. Dintre aceștia, doar primii 0,56 la sută au peste 100 de hectare din exploatații și dețin jumătate din suprafața agricolă a României.
Este un grup foarte mic, care deține la fel de mult teren ca și celelalte 99,5 la sută ferme din țară la un loc.
Potrivit datelor din 2020 publicate de INS, în România există 2,9 milioane de exploatații agricole. Membrul român din Copa-Cogeca se numește Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC), care susține că reprezintă în jur de 3.500 de fermieri care dețin între 25 și 30 la sută din terenul agricol din țara noastră, după calculele reporterilor Libertatea.
Fiecare membru AAC deține, în medie, peste 850 de hectare, de 200 de ori mai mult decât un fermier obișnuit, care deține în jur de 4 hectare. Datele sunt calculate de Libertatea și se bazează pe comunicate de presă ale AAC și pe interviuri realizate cu președintele AAC, cu purtătoarea de cuvânt a APPR, asociație care a părăsit alianța, și cu președintele Asociației Forța Fermierilor, cel mai nou membru din AAC.
Alianța este compusă din trei mari asociații fondatoare: Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) și Federația Națională „Pro Agro”. În aprilie 2023 li s-au alăturat și Asociația Forța Fermierilor, la scurt timp după ce Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) a părăsit alianța.
Legat de aceste discrepanțe între micii și marii fermieri, reprezentații Copa-Cogeca ne-au spus că interpretarea noastră jurnalistică oferă o viziune „părtinitoare și trunchiată asupra modului în care funcționează Copa și Cogeca”.
Unii fermieri AAC sunt politicieni, atât din PSD, cât și din PNL, și membri ai guvernului
AAC este formată din unii dintre cei mai bogați fermieri din România, o minoritate mică, dar puternică și care, conform președintelui lor, „reprezintă România” în Copa-Cogeca. Printre aceștia se numără câțiva membri cu legături strânse cu sistemul politic și cu ambele partide aflate la guvernare.
Nica Viorel e un bun exemplu. El este consilier județean PSD în Ialomița, dar și director în Pro Agro și președintele Ligii Utilizatorilor de Apă pentru Irigații din România (LUAIR), o asociație membru-fondator Pro Agro. Președintele Pro Agro este Ionel Arion, un fermier care deține 500 de hectare.
Într-o situație similară se află Nicolae Sitaru, președintele Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR). Chiar dacă APPR nu mai este membru AAC din aprilie 2023, fermierii APPR sunt printre cei mai mari din România. Sitaru deține 3.000 de hectare și este fost consilier județean PNL în Ialomița.
Florian-Emil Dumitru, președintele Pro Agro în perioada 2015-2019, este acum deputat PNL.
Un alt politician legat de Copa-Cogeca este Daniel Botănoiu, membru PSD și fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii. După ce a fost secretar de stat mai bine de opt ani, Botănoiu a devenit președintele Asociației Fermierilor din România, membru fondator Pro Agro și membru al Alianței pentru Agricultură și Cooperare.
Un drum similar a parcurs și cel mai puternic politician român din Copa-Cogeca – Marius Micu, vicepreședintele Copa, fost membru PNL, actual membru PSD și cel care a ocupat funcția de secretar de stat în Ministerul Agriculturii din 2021 până în 2022 și funcția de consilier personal în Ministerul Agriculturii din 2019 până în 2021. De asemenea, Marius Micu este membru în Marea Lojă Națională din România.
Ce spune Attila Szocs-Boruss Miklos: „Așa fac ei agenda politică”
Attila Szocs-Boruss Miklos, țăran din județul Cluj și președinte Eco Ruralis, o organizație care reprezintă micii fermieri, spune că aceste încrengături creează o legătură puternică între asociațiile de lobby și oficialii guvernamentali.
Fermierul descrie „un sistem de revolving doors” (n.r. – adică un mod prin care funcționarii din mediul public trec în cel privat și invers) prin care marii fermieri ocupă funcții de conducere, cum ar fi secretari de stat sau președinți de asociație, iar după terminarea mandatului urcă în ierarhia Copa-Cogeca.
„Evident, poți influența mai repede agenda politică dacă faci parte din agenda politică. Poți împinge agenda asociațiilor de lobby dacă devii politician”, explică Miklos.
Întrebat dacă este o problemă cu membrii AAC care sunt implicați în politică, Mircea Băluță, președintele asociației, ne-a spus că „înclinațiile politice ale membrilor noștri sunt strict treburile lor. În opinia mea, în organizația noastră nu au primat interese politice”.
Reprezentanții Copa-Cogeca au negat și ei implicațiile politice ale membrilor lor și existența unui sistem de revolving doors.
Peste o treime din fermierii români au peste 65 de ani
Pe lângă distribuția polarizată a terenurilor agricole, majoritatea fermierilor români au 55 de ani sau mai mult, mai mult de o treime dintre ei având vârsta de 65 de ani. Pe de altă parte, doar 5,7 la sută dintre fermieri au vârsta sub 34 de ani, potrivit datelor de la Eurostat. Acest lucru arată un viitor sumbru. În cele din urmă, fermierii bătrâni vor muri și nu vor fi destui tineri pentru a le continua munca.
Bogdan Suliman deține în jur de 3 hectare și ne-a spus că a devenit fermier pentru că părinții lui nu mai puteau munci. A început în 2016, după ce a lucrat câțiva ani ca alpinist utilitar.
„Voiam să se ocupe cineva de grădină, de ai mei, dar nu aveam pe cine să pun. Majoritatea tinerilor au plecat, așa că am început să mă ocup eu. Când eram mic, bunica îmi zicea să învăț carte, ca să nu ajung pe câmp. Ne descuraja, nu zicea învață, mamă, carte ca să știi să lucrezi mai bine și mai ușor pământul”.
Spune că tinerii trebuie încurajați să facă agricultură, să fie învățați cum gestionează în mod sustenabil o fermă și să obțină suficienți bani pentru a-și putea îmbunătăți culturile.
Un fermier din Germania povestește că are aceleași probleme
Alți tineri fermieri din UE ne-au mai spus că se simt izolați și nereprezentați de Copa-Cogeca.
„Majoritatea tinerilor fermieri pe care îi cunosc și cu care lucrez sunt izolați și în total dezacord cu viziunea Copa-Cogeca, ce are multă putere în UE și pledează pentru păstrarea status quo-ului agriculturii industriale”, spune Jean Mathieu Thevenot, un tânăr fermier de 30 de ani din Franța.
David Peacock, un fermier de 35 de ani din Germania, își exprimă aceleași îngrijorări: „Am dificultăți de a lua legătura (cu uniuni agricole precum Copa-Cogeca). Un lucru care ne leagă este agricultura – dragostea de a sta în tractoare, dragostea pentru vaci, dragostea pentru pământ, pe care aș spune că o au mulți oameni, dar nu mă simt conectat cu ei, deoarece felul în care ei cultivă și felul în care muncesc distruge planeta”, explică tânărul fermier.
Stela Zămoiu, din Buzău: „Nu știu dacă va fi pământ care să nu fie luat de marii fermieri”
Stela Zămoiu, o fermieră în vârstă de 61 de ani care deține 3 hectare de pământ și locuiește la câțiva kilometri de Bogdan Suliman, în județul Buzău, a observat și ea lipsa fermierilor tineri, mai ales că fermierii bătrâni sunt din ce în ce mai aproape de pensionare.
Stela Zămoiu, în casa de semințe
„A îmbătrânit satul, tineretul a plecat în străinătate și nu mai e putere de muncă”, se plânge Zămoiu. Acest fapt este în favoarea marilor fermieri, deoarece aceștia pot cumpăra pământul. „După ce mor bătrânii, pământurile merg la copii și ei le vând. Nu știu dacă va fi pământ care să nu fie luat de marii fermieri”, spune femeia.
Când am întrebat-o ce crede că se va întâmpla cu ferma ei după ce va muri, a dat un răspuns sumbru:
„Marii fermieri o vor lua. Nu am destui bani și nu voi mai putea lucra pământul. Cred că peste zece ani tot pământul din satul meu va aparține marilor fermieri”.
UE susține că e nevoie de protecție pentru micile ferme
Aceasta este o formă de acaparare a terenurilor, o practică prin care marii fermieri se extind preluând micile ferme. Potrivit UE, pentru a combate acest lucru, micile ferme trebuie protejate și să primească ajutor de la guvern și de la Uniune.
Dar Stela Zămoiu nu crede că guvernul face suficient. E înconjurată de patru fermieri mari și se simte din ce în ce mai înghesuită.
„Dacă ești mai slab de înger ăștia mari îți iau tot. Am o ceartă cu unul dintre ei. Mi-a înconjurat parcela și simt că mă înghesuiește ca să mă facă să renunț și să-i dau pământul în arendă”.
Thomas Waitz: „Din acest motiv, pierdem zilnic între 800 și 1.000 de ferme în Europa”
Thomas Waitz, copreședintele Grupului Verzilor din Parlamentul European, fermier și apicultor, ne-a spus: „Apărând interesele marilor fermieri (n.r. – Copa Cogeca), contribuie la dispariția fermelor mici și medii din Uniunea Europeană. Din acest motiv, pierdem zilnic între 800 și 1.000 de ferme în Europa”.
<strong>Într-un deceniu, 2010-2020, țările UE au pierdut 3 milioane de ferme agricole, ajungând de la 12 la 9 milioane, potrivit </strong><a href=”https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/SPEECH_23_3264″ target=”_blank” rel=”noreferrer noopener”><strong>datelor oficiale</strong></a><strong> ale forurilor europene. </strong>
Întrebat despre această problemă, Mircea Băluță, președintele AAC, ne-a spus că nu crede că micii fermieri sunt încercuiți de fermierii mari, apoi ne-a adresat o întrebare: „Cât de sustenabile și profitabile sunt fermele mici și care este rolul lor pe piață?”.
Reprezentanții Copa-Cogeca ne-au spus că sunt preocupați de problema îmbătrânirii satului, dar că nu există o singură cauză sau soluție.
Copa-Cogeca spune că reprezintă toți fermierii din Europa
Copa-Cogeca susține pe site-ul său că „reprezintă peste 22 de milioane de fermieri europeni și membrii familiilor acestora” și că „reprezintă vocea unită a fermierilor și a cooperativelor agricole din Uniunea Europeană”.
Țara noastră e un caz extrem, care arată cât de puțin reprezentați sunt majoritatea fermierilor, dar nu suntem o excepție la nivelul UE. În Polonia, aproape trei sferturi din toate fermele (974.600 din 1,3174 milioane) au zece hectare sau mai puțin, conform datelor recensământului din 2020.
Din punct de vedere tehnic, KRIR, membru polonez al Copa-Cogeca, reprezintă toți fermierii, deoarece fiecare plătitor de impozit agricol este automat membru al camerei agricole. Membrii KRIR își votează liderii, dar, cu toate acestea, prezența la vot la ultimele alegeri, din 2019, a fost mai mică de șase la sută.
Un fost membru al Directoratului General al Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG AGRI), care dorește să rămână anonim, ne-a spus că Copa-Cogeca apără dintotdeauna agricultura industrială și nu sunt interesați de agricultura ecologică.
Un membru din Spania al Copa-Cogeca și care a preferat să rămână anonim semnalează aceeași problemă: „Copa-Cogeca nu apără interesele fermierilor mici și mijlocii. Sunt interesați doar de marii afaceriști. Vor doar să facă bani cât mai mulți”.
Continuarea investigației pe Libertatea, în zilele următoare
Lista completă a jurnaliștilor, autori ai investigației (în ordine alfabetică): Matei Bărbulescu, Lionel Faull, Ludo Hekman, Thin Lei-Win, Javier Melguizo, Jonathan Moens, Szymon Opryszek, Andrei Petre, Beatriz Ramalho Da Silva, Susannah Savage, Tomas Statius, Jonathan Tybjerg
