Preşedintele Klaus Iohannis și-a prezentat miercuri, 10 aprilie, argumentele intrării în competiţia pentru funcţia de secretar general al NATO, el afirmând că ţările din Flancul Estic se află în „prima linie aliată de descurajare şi apărare” în calea războiului declanșat de Rusia în Ucraina acum doi ani.
„Ţările din Flancul Estic al NATO sunt, în aceste vremuri, în prima linie aliată de descurajare şi apărare pentru menţinerea securităţii euroatlantice în faţa posturii agresive a Rusiei. Este, de aceea, o aspiraţie legitimă pentru o reprezentare mai semnificativă în structurile de conducere ale NATO a unei întregi regiuni care, de-a lungul istoriei, s-a confruntat permanent cu pericolul rusesc”, a spus Iohannis într-o declarație de presă susținută la Cercul Militar Național, la aniversarea a 20 de ani de când România a intrat în NATO.
El a adăugat că România a primit recunoaşterea aliaţilor „pentru performanţele şi profesionalismul militarilor noştri” şi că țara noastră „şi-a consolidat statutul de partener de încredere în interiorul NATO”.
„Acestea au şi fost, de altfel, argumentele intrării mele în competiţie pentru funcţia de Secretar General al NATO, având convingerea că experienţa şi înţelegerea aprofundată a specificului acestei regiuni complicate reprezintă atuuri semnificative pentru deciziile viitoare pe care Alianţa va trebui să le ia astfel încât să asigure securitatea euroatlantică”, a afirmat Iohannis.
El a repetat ideea că România este pe deplin protejată de NATO în fața unei eventuale agresiuni militare a Rusiei.
„Beneficiem astăzi de cele mai solide garanţii de securitate din istoria României, pe care ni le oferă Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic. La rândul nostru, respectăm angajamentele asumate la nivel aliat şi contribuim la întărirea securităţii comune şi a apărării colective”, a susținut șeful statului.
Rutte, principalul adversar al lui Iohannis la șefia NATO
În februarie, președintele a spus că ar fi inadmisibil ca, după alegerile europarlamentare din iunie, nicio poziție relevantă în UE să nu fie ocupată de o persoană din Europa de Est.
O lună mai târziu, Klaus Iohannis a anunțat că intră în competiţie pentru funcţia de secretar general al NATO, deținută acum de Jens Stoltenberg. Cu câteva ore mai înainte, șeful statului a spus că „nu intenţionez să îmi scurtez mandatul de preşedinte”, care expiră în decembrie.
Principalul contracandidat este premierul olandez Mark Rutte, care deocamdată nu și-a anunțat candidatura.
Înainte ca Iohannis să își anunțe intenția, mai multe țări, precum Statele Unite, Marea Britanie, Franța și Germania, s-au pronunțat public în favoarea nominalizării lui Rutte la șefia NATO. Ulterior, SUA a anunțat din nou, de data aceasta prin ambasadorul său la NATO, că-l susțin pe Rutte pentru șefia Alianței, nu pe „prietenul” Iohannis.
Șeful NATO are un mandat de patru ani, care poate fi prelungit și este numit prin consens obținut prin consultări diplomatice. În acest moment, Jens Stoltenberg deține funcția de secretar general, până în octombrie.
