Se preconizează că Jocurile Olimpice de la Paris din acest an vor costa statul între 3-5 miliarde de euro, a declarat marți auditorul național francez, în timp ce noi cifre dezvăluie nivelurile tot mai mari ale datoriei țării.
Guvernul lui Macron este amenințat cu grevele
„Încă nu știm costul Jocurilor Olimpice”, a declarat Pierre Moscovici, șeful organismului de audit, la radio France Inter. „Aceste jocuri vor costa între trei, patru sau cinci miliarde de euro”.
Moscovici estimase în ianuarie anul trecut că costul final pentru contribuabili va fi „în jur de trei miliarde de euro”, ceea ce reprezenta o creștere față de estimările bugetului guvernamental la momentul respectiv de 2,44 miliarde de euro.
Factura pentru fiecare Olimpiadă se extinde adesea în ultimele etape ale pregătirilor, pe măsură ce apar costuri nebugetate sau sunt necesare fonduri suplimentare pentru a accelera lucrările de construcție neterminate.
Sub amenințarea grevelor, guvernul francez negociază în prezent bonusuri unice pentru personalul din sectorul public care va lucra în timpul Jocurilor Olimpice de la Paris, iar plățile doar pentru poliție vor costa până la 500 de milioane de euro.
Costul total pentru Jocurile de la Paris, inclusiv banii privați și publici, a fost estimat cel mai recent la aproximativ nouă miliarde de euro, în creștere față de cei 6,6 miliarde de euro bugetați atunci când orașul a fost selectat în 2017, anunță France24.
Toate Jocurile Olimpice de până acum au costat de două sau de trei ori mai mult decât se preconiza
Efectuarea comparațiilor de costuri între jocuri este dificilă din cauza lipsei de transparență a cifrelor și a complexității comparării investițiilor între țări.
Dar un studiu din 2020 realizat de cadre universitare de la Universitatea din Oxford a concluzionat că fiecare Joc de vară din 1960 a depășit bugetul, costurile medii legate de sport ajungând de două până la trei ori (172%) față de estimarea inițială.
Cele mai notorii supracheltuieli au avut loc în Montreal în 1976 și Rio de Janeiro în 2016, unde ambele orașe au fost lăsate aproape în faliment și îngrădite în datorii, precum și Atena în 2004, care a contribuit la criza financiară și a datoriilor țării.
Organizatorii de la Paris au promis că Jocurile Olimpice din Paris vor folosi infrastructura sportivă existentă pentru 95% din nevoile lor, pentru a menține noile construcții și costurile la un nivel scăzut.
Deficitul bugetar al Franței a crescut la 5,5% din produsul intern brut anul trecut, potrivit cifrelor publicate marți, făcând presiuni asupra guvernului centrist al președintelui Emmanuel Macron pentru a face economii.
Datoria sectorului public a Franței este acum de 110,6% din PIB, ceea ce face ca țara să fie a treia cea mai îndatorată țară din zona euro, depășind doar Grecia și Italia.
