Președintele Joe Biden a picat testul protestelor pro-palestiniene din campusurile studențești americane scrie The Wall Street Journal, care critică modul ezitant în care Casa Albă a abordat o mișcare de protest, de multe ori în mod fățiș pro-Hamas, care nu este deloc populară în America – nici cauza ei și nici susținătorii ei mascați care au ocupat campusurile.
Un sondaj CAP/Harris citat de WSJ arată ca 80% dintre americani sunt de partea Israelului în războiul cu Hamas, iar acest procent nu s-a modificat după izbucnirea protestelor din campusuri. 78% dintre cei intervievați spun că Hamas nu trebuie să mai administreze Fâșia Gaza, 67% consideră că Israelul încearcă să evite victimele în rândul civililor, iar majoritatea americanilor cu vârste de peste 35 de ani spun că încetarea focului în Gaza nu poate veni decât după ce Hamas eliberează ostaticii și este îndepărtată de la putere în acest terioriul palestinian. Puțini americani îi înțeleg pe studenții care protestează în universități împotriva Israelului, arată sondajul citat de The Wall Street Journal.
Și nici nu este vorba exclusiv despre studenți, scrie James Howard Kunstler. Mulți dintre participanții la proteste sunt activiști plătiți cu pana la 7000 de dolari de către ONG-urile finanțate Alexander Soros, fiul lui George Soros. Pentru acea parte a presei americane care a criticat protestele din cadrul universităților de top este emblematic faptul că tinerii mascați care distrugeau campusurile cereau mâncare de la restaurantele locale pentru a evita ”înfometarea și deshidratarea”. ”Asta ar trebui să ne arate că nu este vorba despre politică, ci despre un joc – și exact la asta ar trebui să ne așteptăm de la niște oameni care își petrec mai mult timp în fața monitoarelor decât în lumea reală”, scrie James Howard Kunstler. ”Ar trebui să ne întrebăm cum se vor descurca acești tineri atunci când un ”Joe Biden” îi va trimite să lupte cu rușii în Ucraina”.
”Educația superioară din SUA era deja pe calea sinuciderii înainte de acesta erupție de furie pro-Hamas. Escrocheria taxelor pentru studiile superioare (susținută de guvern) a umflat costul educației dincolo de nivelul pe care și-l permiteau până și familiile înstărite, iar asta i-a îndatorat pe studenți pe viață. Joe Biden a venit și a anulat o parte din aceste datorii ca și cum ar fi fost vorba de banii săi de buzunar, însă nu a făcut decât să treacă datoria studenților în contul contribuabililor. Apoi, deceniile de îndoctrinare în spiritul ”diversității, egalității și incluziunii” au umplut facultățile cu incompetenți și au introdus în programe niște fantezii ce nu au legătură cu viața reală, aducând în univesități cadre bine plătite care să asigure o poliție a gândirii și alte ”servicii” legate de diversitate și incluziune. Președinții universităților aleși pe criteriul diversității nu știu cum să abordeze problemele ce apar. Iar întregul tren deraiază.”
”Lucrurile sunt prea evidente pentru a le mai explica, însă nu știm încă spre ce fel de societate ne îndreptăm. Mă îndoiesc ca va fi o utopie cu roboți, inteligență artificială și excitare sexuală non-stop la care se gândesc tehno-narcisiștii de azi. Mai degrabă, va fi o societate care se va lupta să țină în funcțiune tehnologia complexă care există deja, însă cu mai puține resurse energetice și mai puțin capital. Va fi o societate care se va destrăma, care va pierde cunoștințele, know-how-ul tehnic confortul și care va fi preocupată să procure suficiente alimente. Ultrașii pro-Hamas din campusuri reprezintă, în mod ironic (și tragic), medievalismul spre care se îndreaptă țările occidentale. Mulți tineri din ziua de zi nu pot face față modernității și încearcă să fugă de ea, chiar dacă nu-și pot lua ochii de la pixelii magici și strălucitori de pe ecranul iPhone-urilor”.
Pentru că nu a acționat hotărât în cazul protestelor din campusuri, de teamă să nu piardă susținerea electoratului aripii stângi a Partidului Democrat, Joe Biden riscă să piardă un bazin electoral mai mare, al democraților care nu înțeleg furia studenților și ideologia ”diversității, egalității si incluziunii”.
În plus, Biden le-a oferit rivalilor republicani (și ei scindați de ajutorul de război pentru Ucraina și politica imigrației) o ocazie rară de a se uni. Camera Reprezentanților a votat (cu o largă majoritate: 320-91) o lege care definește antisemitismul și introduce această definiție pe lista criteriilor pentru finanțarea universităților. Au votat împotriva doar 70 de congresmeni democrați și 21 de republicani.
Proiectul de lege amintit oficializează definiția antisemitismului dată de Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului, o definiție stabilită la Plenara Alianței de la București, în 2016. Definiția include multe exemple de antisemitism, printre care: ”afirmații false, dezumanizante, demonizante stau stereotipice despre puterea evreilor ca grup – precum mitul despre conspirația mondială a evreilor sau despre evreii care controlează presa, economia, guvernul sau instituțiile societale”; ”comparații între politica actuală a Israelului și cea a naziștilor”; ”culpabilizarea tuturor evreilor pentru acțiunile statului Israel”.
Proiectul de lege a fost criticat de reprezentanta republicană Marjorie Taylor Greene, care s-a declarat îngrijorată că astfel ar fi incriminată credința creștinilor că evreii sunt responsabili de moartea lui Isus. ”Camera Reprezentanților a votat o lege care ii poate trimite la închisoare pe cei care citează din Biblie că evreii l-au predat pe Isus lui Pilat din Pont, pentru a fi crucificat de romani”, scrie si Paul Craig Roberts, fost oficial în administrația Ronald Reagan. ”Este limpede că majoritatea Camerei Reprezentanților este supusă lobby-ului israelian în asemenea măsură încât nu ezită să normalizeze genocidul. Congresul SUA a devenit o extensie a guvernului israelian. Nu mai avem nevoie de un președinte. Avem lobby-ul israelian”, mai scrie Paul Craig Roberts.
Protestele, legile, ezitările, concesiile exagerate făcute aripii radicale a Partidului Democrat vor fi decontate la votul din luna noiembrie. The Wall Street Journal, la fel ca multe alte mari publicații americane, face o paralelă între 2024 și anul electoral 1968, cu proteste și asasinarea lui Robert Kennedy și a lui Martin Luther King. Atunci, Richard Nixon a profitat de sentimentul că lucrurile scapă de sub control și legea nu mai este aplicată. ”Biden a folosit împotriva lui Trump protestele din 2020, de după moartea lui George Floyd. Le-a folosit pentru a arăta că administrația nu poate restabili ordinea. Cine va profita acum de haos?”, scrie WSJ.
The post Joe Biden a picat testul protestelor appeared first on Cotidianul RO.
