Laszlo Tokes, după ce i-a fost retras definitiv ordinul „Steaua României”: Hotărârea instanţei este o bătaie de joc la adresa statului de drept din Europa şi România

La trei zile după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis definitiv retragerea ordinului “Steaua Româiei” lui Laszlo Tokes, fostul episcop a transmis că hotărârea instanţei de la Bucureşti este o batjocură la adresa statului de drept din Europa şi din România, relatează News.ro, care preia agenţia MTI.

Laszlo Tokes consideră că întârzierea procedurilor judiciare “reflectă delicateţea cazului” şi subliniază că nu s-a găsit niciun complet de judecată care să găsească motive de anulare. Curtea Europeană a Drepturilor Omului va fi ultimul for juridic care se va pronunţa în acest caz şi se aşteaptă să o facă în viitorul apropiat, mai spune Tokes, într-un comunicat de presă.

Consiliul de Onoare al Ordinului Naţional “Steaua României” a încălcat drepturile apărării prin privarea avocatului Elod Kincses de dreptul la reprezentare juridică, acuză Laszlo Tokes. În plus, “a încălcat principiul conflictului de interese” atunci când politicienilor social-democraţi, Ecaterina Andronescu şi Gabriela Firea, li s-a permis să participe la evaluarea de către Consiliul de Onoare a propriilor plângeri, arată Tokes.

Miercuri, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, ca nefondată, cererea lui Laszlo Tokes de anulare a decretului semnat de preşedintele Klaus Iohannis prin care i-a fost retras Ordinul Naţional „Steaua României”. Decizia instanţei este definitivă.

“Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comis o ilegalitate evidentă prin nerespectarea dreptului la libertatea de exprimare şi de opinie al lui Laszlo Tokes şi a ignorat faptul că declaraţiile sale contestate, de la Universitatea de vară de la Băile Tuşnad, nu reprezintă acte nedemne”, se arată în comunicat.

Laszlo Tokes susţine că, la Băile Tuşnad, presa de limba română a interpretat greşit cuvintele sale, atunci când termenul de “putere garantă”, folosit în legătură cu maghiarii din Transilvania – după modelul Tirolului de Sud – a fost tradus ca fiind “protectorat”, ceea ce a fost “greşit înţeles sau deliberat” şi a evocat un sens colonial.

Tokes subliniază că hotărârea este “în întregime” în concordanţă cu procesul ”securist” pe care este obligat să îl continue împotriva unor înalţi ofiţeri de informaţii care l-au acuzat de “spionaj” şi “trădare” împotriva României. În opinia sa, ambele procese sunt “motivate de un antimaghiarism ridicat la rang de politică de stat”, care urmăreşte să submineze unitatea şi solidaritatea româno-maghiară formată în Revoluţia Română, prin negarea rolului său din anul 1989, în revolta de la Timişoara.