Cercetătorii investighează dacă Stonehenge se aliniază cu pozițiile Lunii, precum și cu cele ale Soarelui.
Cercetările la Stonehenge explorează posibila conexiune cu Luna
English Heritage și experți din alte organizații studiază legătura dintre monumentul antic și mișcarea Lunii, care are loc la fiecare 18,6 ani. Fenomenul se referă la momentul când răsăritul și apusul Lunii sunt cel mai departe unul de celălalt de-a lungul orizontului, iar următorul are loc în 2024-2025.
Teoria este că aceste mișcări lunare ar fi putut fi observate în faza timpurie a Stonehenge-ului și ar fi putut influența ulterior designul său. Datorită faptului că aceste fenomene apar relativ rar, academicienii au profitat de ocazie pentru a le studia.
English Heritage colaborează cu experți de la universitățile Oxford, Leicester și Bournemouth, precum și cu Societatea Astronomică Regală.
„Am putea vorbi despre un eveniment general, pentru care oamenii ar fi putut veni în Wiltshire”, a spus Dr. Fabio Silva de la Universitatea Bournemouth.
„Nu vom putea niciodată dovedi asta, dar cu cât înțelegem mai bine aceste monumente și Luna, cu atât argumentul va fi mai puternic”.
Ce spun oamenii de știință
Profesori și studenți de la Universitatea Bournemouth vor documenta mișcările Lunii și relația acesteia cu pietrele.
„Răsare mai la nord decât a făcut-o vreodată și, două săptămâni mai târziu, răsare mai la sud, iar noi credem că locuri precum Stonehenge s-ar fi putut alinia cu Luna când face asta”, a continuat Dr. Silva.
„Va adăuga o nuanță mult mai diversă la răspunsurile pe care le avem deja”.
Ca referință, Stonehenge este cunoscut în mod larg pentru conexiunea sa cu mișcările Soarelui, în special la solstițiul de vară, când mii de oameni se adună la monument în orele matinale pentru a vedea răsăritul.
Arheoastronomul (cineva care studiază modul în care oamenii din trecut au înțeles fenomenele cerești) Prof. Clive Ruggles de la Universitatea Leicester a declarat: „Conexiunea arhitecturală a Stonehenge-ului cu Soarele este bine cunoscută, dar legătura sa cu Luna este mai puțin înțeleasă.
„Cele patru pietre se aliniază cu pozițiile extreme ale Lunii, iar cercetătorii au dezbătut ani de zile dacă acest lucru a fost deliberat și, în caz afirmativ, cum s-a realizat acest lucru și care ar fi putut fi scopul său”.