Premierul Marcel Ciolacu a anunțat vineri seară, 8 martie, că România a câștigat procesul Roșia Montană și a transmis că „românii nu trebuie să sufere din cauza deciziilor unor premieri care au pus interesele personale mai presus decât interesele naționale”, cu referire la fostul premier Dacian Cioloș.
„Am câștigat procesul Roșia Montană!!! Ne-am luptat pentru România pentru că era nedrept ca fiecare salariat și pensionar al acestei țări să fie penalizat pentru ticăloșia unor antiromâni!”, a scris șeful Executivului pe Facebook.
„Mulțumesc echipei de avocați care a reprezentat România cu profesionalism, cinste și onoare! Românii nu trebuie să sufere din cauza deciziilor unor premieri care au pus interesele personale mai presus decât interesele naționale! Nu am acceptat jaful în cazul vaccinurilor anti-Covid, nu am făcut-o nici acum! Bravo, România!”, a adăugat Marcel Ciolacu.
Guvernul României a primit vineri seară, 8 martie, decizia în procesul privind Roșia Montană, de la Tribunalul de Arbitraj din Washington. Decizia a fost favorabilă, în unanimitate, și este definitivă, iar țara noastră nu va trebui să plătească niciun prejudiciu către Gabriel Resources.
Mai mult, statul român va primi despăgubiri de la compania Gabriel Resources, aferente procedurii de arbitraj, care se ridică la peste 1,4 milioane de dolari, plus dobândă, la care se vor adăuga și despăgubiri pentru cheltuielile de judecată.
În acest moment, există o cale de atac, care poate fi exercitată în termen de patru luni.
Istoricul Roșia Montană
În toamna lui 2013, România a fost martora unor proteste masive față de proiectul minier de la Roșia Montană. Zeci de mii de oameni au ieșit în stradă timp de trei săptămâni, în mai multe orașe, exprimându-și nemulțumirea față de exploatarea aurului în zonă.
Mișcările de stradă au început după ce Guvernul, condus atunci de Victor Ponta, a aprobat, pe 27 august 2013, un proiect de lege care reglementa exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană. Mai precis, protestele au fost declanșate din cauza îngrijorărilor oamenilor legate de impactul negativ asupra mediului, a patrimoniului cultural și a vieții localnicilor.
Susținătorii au criticat planul de exploatare cu cianuri, afirmând că a generat contaminarea solului și a apei. La București, manifestanţii, în majoritate tineri, au scandat „Uniţi salvăm Roşia Montană!” şi au afişat bannere şi pancarte cu mesaje printre care „Sănătate – da, cianură – nu”.
Compania canadiană Gabriel Resources şi-a propus exploatarea în patru cariere şi utilizarea unor cantităţi mari de cianură pentru a extrage 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint. Sub presiunea unei mobilizări de amploare, guverne succesive au refuzat să emită un acord esenţial pentru lansarea lucrărilor, a scris Hotnews. Evocând o „expropriere”, Gabriel Resources a depus în 2015 o cerere de arbitraj internaţional şi a solicitat României daune în valoare de câteva miliarde de dolari.
În iunie 2017, acționarul majoritar Roșia Montană Gold Corporation a chemat România în instanță la un Tribunal al Băncii Mondiale, unde a invocat pierderi de miliarde de dolari, susținând că Guvernul de la Bucureşti nu a permis exploatarea minei de aur Roşia Montană, a relatat Digi24.
În 2021, Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a decis înscrierea sitului Roșia Montană în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol, ceea ce înseamnă oprirea oricărui proiect de exploatare minieră. Libertatea a publicat atunci documente prin care arăta că fostul ministru al finanțelor Alexandru Nazare a avertizat că România riscă să plătească despăgubiri uriașe către Gabriel Resources, dacă va implementa recomandările pentru includerea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO.
