Medicul Tudor Ciuhodaru a dezvăluit ce să nu faci după masa de Paște: “În caz contrar, veți avea nevoie de serviciul de urgență”

Medicul Tudor Ciuhodaru a dezvăluit ce să nu faci după masa de Paște: “În caz contrar, veți avea nevoie de serviciul de urgență”

Cunoscutul medic Tudor Ciuhodaru, care până la intrarea sa în politică în 2008 a condus Unitatea de primire a Urgențelor din cadrul Spitalului Clinic de Urgență “Sf. Ioan” din Iași, a publicat pe pagina sa de Facebook un set cu zece reguli de bază pentru ca masa de Paște să decurgă lin, din punct de vedere medical. Acesta oferă și sfaturi pentru persoanele cu boli cronice, ce urmează diferite tratamente medicamentoase.

Reguli medicale pentru masa de Paște

Medicul își începe lista de reguli precizând că moderația trebuie să fie cheia alimentației, „în caz contrar veţi avea nevoie de serviciul de urgenţă şi ne vom vedea în gardă chiar din prima zi”. Acesta subliniază că dacă dorim să ne petrecem sărbătorile în familie și nu prin spitale, atunci trebuie respectate cele câteva reguli simple.

Regulile sunt valabile pentru toată lumea, și cei care au postit și cei care nu au făcut acest lucru, iar primele două reguli îi vizează în special pe cei care au ținut postul religios în zilele dinaintea Paștelui. „1. Nu daţi startul la supraalimentare imediat dupa slujbă , ci aşteptaţi până dimineaţă sau, chiar mai bine până la orele prânzului.

2. Alimentele trebuie introduse treptat, după regula ,,nu toate deodată”. Puteţi începe cu friptură de miel, precedată eventual de o salată de crudităţi, asociată unei garnituri de legume făcute la grătar, urmate dă o felie de ananas crud, nu din conservă, pentru a vă facilita digestia. Cei care au ţinut post trebuie să reia cu prudenţă alimentaţia normală, începând cu brânzeturi, legume, fructe şi carne de pasăre, urmate de cantităţi mici de ciorbă şi drob”, a scris medicul Tudor Ciuhodaru, în prezent eurodeputat și candidat din partea AUR la primăria Iași.

În ceea ce privește masa în sine, medicul menționează că aceasta nu trebuie să conțină mai mult de un aliment „greu” și că este de preferat să existe mici pauze între felurile principale.

„3. Fiecare masă trebuie să conţină un singur aliment ,,concentrat” considerând ,,concentrat” orice aliment cu excepţia fructelor şi legumelor, aşa că friptura, drobul, sarmalele se vor consuma separat, nefiind recomandate nici măcar amestecurile de friptură cu ouă, al cărnii de miel cu cartofii şi nici consumul de dulciuri sau fructe imediat după masă.

4. Asiguraţi o pauză de cel puţin jumătate de oră între felurile de mâncare, pentru a evita senzația de suprasaturaţie sau sindroamele dispeptice”, a continuat acesta.

În ceea ce privește consumul de alcool, la care se referă regula 5, medicul subliniază că acesta trebuie să fie moderat indiferent de starea noastră de sănătate. „Alcoolul trebuie băut cu prudenţă putând, mai ales în asociere cu mancarea grasă, să ducă la pancreatite, ulcere, hemoragii digestive, colici biliare”.

Precauții speciale pentru cei cu afecțiuni

Ultimele patru reguli îi vizează pe cei cu afecțiuni, iar medicul Tudor Ciuhodaru subliniază că medicația cronică nu trebuie întreruptă pentru a putea mânca și bea în exces. Pentru cei cu diverse afecțiuni consumul anumitor alimente trebuie evitat în continuare.

„6. Precauţii speciale trebuie avute în vedere la cei cu afecțiuni digestive, metabolice (diabet, gută) sau cardiace, ce trebuie să respecte regimul igieno-dietetic (fără dulciuri, sare etc) şi medicamentos.

7. Pacienţii cu afecțiuni metabolice (diabet) vor respecta indicaţiile terapeutice pentru că, în caz contrar, decompensările pot fi grave, mergând până la comă.

8. Pacienţii cu afecţiuni cardiovasculare (hipertensiune, insuficienţă cardiacă, cardiopatii ischemice) vor fi atenţi la excesul de sare şi grăsimi iar întreruperea medicației este contraindicată petru că duce la complicaţii şi decompensări. Orice durere precordială cu durata de peste 3-5 minute indică susipiciunea unui sindrom coronarian acut ce necesită prezentare urgentă la spital.

9. Cei cunoscuţi cu alergii alimentare vor avea grijă la produsele consumate, vor avea medicaţia de urgenţă şi se vor prezenta la spital în cazul erupţiilor pruriginoase asociate tulburărilor respiratorii; și 10. Nu întrerupeţi medicaţia cronică pentru a mânca sau bea în exces”, a mai scris medicul, pe pagina sa de Facebook.

Acesta a precizat că în cazul în care ne simțim rău și ne gândim că ar trebui să mergem la spital, dar nu suntem siguri că merită efortul, trebuie să fim atenți la simptomelor digestive precum greaţă, vărsături, dureri abdominale, tulburări de tranzit, a febrei sau frisoanelor sau a celor cardiace ce includ dureri precordiale, palpitaţii, cefalee, vertij.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *