“România, în particular, şi multe alte ţări NATO din Europa, nu doar din regiunea noastră, dar şi din Europa, au fost decenii lungi de subinvestiţie în Apărare. Ceea ce numim în jargon internaţional colectarea dividendelor păcii. Pentru că, după terminarea Războiului Rece, riscurile de securitate în Europa păreau să fie minime sau total absente. Şi atunci, într-o logică de vase comunicante, riscuri de securitate mai mici, cheltuieli de apărare mai mici. Şi acum suntem în situaţia să realizăm că războiul este posibil în Europa, că riscurile abundă din foarte multe direcţii şi este momentul să reinvestim în apărare şi securitate naţională. Acest lucru, evident, nu poate recupera pe termen scurt lucruri care nu s-au făcut timp de decenii şi este valabil pentru România, este valabil şi pentru alte ţări aliate, în principal europene. Statele Unite ale Americii, pentru că au un rol global, au suferit mai puţin din acest punct de vedere”, a declarat Geoană, într-o conferinţă de presă susținută la Constanța, relatează Agerpres.
Potrivit numărului 2 în NATO, România trebuie să recupereze deficitele de investiţii din ultimii ani, în domeniul apărării şi securităţii naţionale, dar trebuie să o facă inteligent, investind şi în oameni.
“Suntem într-o fază accelerată de a recupera ceea ce nu am făcut la timpul potrivit. Este foarte important să o facem cu cap şi, de aceea, NATO este foarte util pentru ţările aliate pentru a fi siguri că investesc ţările aliate, sigur ţara noastră România, într-o manieră care să aibă sens. Pentru că nevoile sunt atât de mari, competiţia între nevoi este atât de mare, încât noi suntem un factor de ordonare a priorităţilor. Şi de aceea lucrăm cu aliatul român, cu aliatul bulgar, cu fiecare aliat în parte, începem şi un nou ciclu de planificare militară în NATO, în care vom condeia aliaţii noştri şi la o altă problemă, nu doar între câtă nevoie ai pentru forţele aeriene, versus forţele navale, versus forţele terestre sau cibernetic sau spaţial. Vom spune cât de multe forţe convenţionale, faţă de cât de multe elemente de tehnologie de ultimă generaţie, pentru că vrem să evităm o falsă dilemă pentru aceiaşi bani. În cazul României – 2,5%, să aleagă între sisteme de care avem nevoie. Decizia de a cumpăra tancuri Abrams e o decizie a României pe care noi o respectăm şi o încurajăm. Trebuie să fim siguri că toate aceste lucruri sunt o logică multidomeniu şi NATO este locul optim în care ţările pot să-şi planifice atât la nivel naţional, cât şi în NATO, nevoile de apărare. Sper ca şi România să recupereze aceste deficite de investiţii din ultimii ani, să o facă inteligent, investind şi în oameni”, a mai spus secretarul general adjunct al NATO.
Cum arată tancurile Abrams, cumpărate după blindate, sisteme de rachete și obuziere
După contractul istoric de 6,5 miliarde de dolari pentru avioanele F-35, statul român vrea să cumpere și tancuri Abrams. 54 de astfel de mașinării moderne de război ar urma să achiziționeze România de la americani pentru suma de 2,5 miliarde de dolari. Pe lângă avioanele F-35 și tancurile Abrams, România a mai cumpărat blindate, sisteme de rachete și obuziere în valoare de 10 miliarde de dolari în acest an. România a cheltuit pe armament anul acesta peste 17 miliarde de dolari.
