China a lansat vineri, 3 mai, o sondă spațială fără echipaj într-o misiune de aproape două luni pentru a recupera roci de pe partea îndepărtată a Lunii, fiind prima țară care face o încercare atât de ambițioasă, relatează Reuters.
Long March-5, cea mai mare rachetă a programului spațial al Chinei, a fost lansată la ora 17:27, ora Beijingului, (12.27, ora României, n.r.) din Centrul de Lansare Spațială Wenchang de pe insula Hainan, cu sonda Chang’e-6 la bord.
Chang’e-6 are misiunea să aselenizeze în bazinul Polul Sud-Aitken de pe fața nevăzută a Lunii, pentru a prelua și returna mostre de sol.
Lansarea marchează o altă piatră de hotar în programul de explorare lunară și spațială al Chinei. „Este un mister pentru noi cum a reușit China să dezvolte un program atât de ambiții și de succes într-un timp atât de scurt”, a spus Pierre-Yves Meslin, un cercetător francez care lucrează la unul dintre obiectivele științifice ale Chang.
În 2019, China a fost prima și singura țară care a aselenizat pe partea întunecată a Lunii, în timpul misiunii Chang’e-4.
În 2020, Chang’e-5 a marcat prima dată când oamenii au preluat mostre lunare în 44 de ani, iar Chang’e-6 ar putea face din China prima țară care să aducă mostre de pe partea „ascunsă” a lunii.
La lansare au participat oameni de știință, diplomați și oficiali ai agenților spațiali din Franța, Italia, Pakistan și Agenția Spațială Europeană, toate cu încărcături utile pentru studierea lunii la bordul Chang’e-6.
Dar nicio organizație din SUA nu a solicitat un loc de încărcare utilă, potrivit Ge Ping, director adjunct al Programului de Explorare și Spațiu Lunar al Administrației Naționale a Spațiului din China (CNSA). SUA a interzis prin lege ca Republica Populară Chineză să colaboreze cu agenția spațială americană, NASA.
„Fața nevăzută a Lunii are o mistică, poate pentru că nu o putem vedea, nu am văzut-o niciodată în afară de sondele robotice sau de numărul foarte mic de oameni care au fost pe cealaltă parte”, a spus Neil Melville Kenney, ofițer tehnic la ESA care a lucrat cu cercetători chinezi pe Chang’e-6.
Misiune de 53 de zile
Misiunea va dura 53 de zile, iar sonda va aseleniza într-un crater uriaș, cu un diametru de aproximativ 2.500 de kilometri, format în urmă cu aproximativ patru miliarde de ani.
Orice eșantioane recuperate de acolo de către Chang’e-6 ar putea ajuta oamenii de știință să cerceteze evoluția Lunii și a Sistemului Solar în sine, și să furnizeze date importante pentru planurile Chinei.
Sonda își propune să colecteze două kilograme de mostre selenare. Planul este ca, după colectarea mostrelor, robotul ar trebui să decoleze și să le aducă pe orbita Lunii, de unde ar urma să fie preluate de un modul spațial care să le aducă pe Pământ.
Pentru a comunica cu stația spațială de pe Pământ, Chang’e-6 va folosi satelitul Queqiao-2, lansat pe orbita lunară în luna martie.
După ce sonda se separă de rachetă, va dura patru până la cinci zile pentru a ajunge pe orbita Lunii. La începutul lunii iunie, câteva săptămâni mai târziu, va aseleniza.
Bază pe Lună
Pe lângă descoperirea de noi informații despre corpul ceresc cel mai apropiat de Pământ, Chang’e-6 face parte dintr-un proiect pe termen lung de construire a unei stații permanente de cercetare pe Lună: Stația Internațională de Cercetare Lunară (ILRS), condusă de China și Rusia.
Construcția unei astfel de stații ar oferi Chinei și partenerilor săi un avanpost pentru explorarea spațiului lunar.
„Știm că luna poate avea resurse care ar putea deveni utile în viitor, așa că Agenția Spațială Europeană, NASA, agenția chineză și alții din întreaga lume merg pe Lună”, a declarat James Carpenter, șeful ESA.
China plănuiește să lanseze încă două misiuni asemănătoare, în 2026 și 2028, pe măsură ce se apropie de obiectivul său din 2030, acela de a trimite astronauți pe satelitul natural al Pământului.
FOTO: Profimedia
