„Mlaștina e colorată după culorile de la plastic”. Probleme de mediu la o stație de reciclare din vestul țării, cu deșeuri aduse din Europa 

Deșeuri de plastic din Austria, Croația și Ungaria, dar și din țară, sunt sortate și recuperate cu ajutorul unor muncitori nepalezi și indieni, lângă un sat din vestul României, în județul Bihor, aproape de granița cu Ungaria. Într-un control realizat la mijlocul lunii septembrie, Garda de Mediu a găsit acolo nereguli privind mediul și a amendat firma care opera punctul de reciclare. Firma invocă șicane din partea autorităților.

Apele tehnologice ce proveneau din spălarea utilajelor erau evacuate în natură, într-o mlaștină, arată un răspuns al Gărzii de Mediu. 
Comisarii au amendat aceeași firmă și în urmă cu doi ani, însă instanța a înlocuit amenda cu un avertisment. 
Proprietarii afacerii spun că „a fost un control de rutină la o firmă din provincie, fără să existe vreun incident de poluare”. 
Decembrie 2021. Sursă imagine: Google Earth

Fotografii din satelit și realizate cu drona arată cum maroul și verdele câmpurilor ce înconjoară două sate din jud. Bihor sunt întrerupte de ceea ce, de sus, par niște puncte albe sau depuneri de zăpadă murdară. 

Punctele albe sunt zeci de saci cu materiale din plastic. Deșeurile de plastic sunt importate din Austria, Croația și Ungaria sau cumpărate din România, pentru a fi reciclate pe un teren industrial din vestul țării, localizat între satele Cadea și Ciocaia.

August 2023. Fotografie făcută de Greenpeace Austria

Acolo funcționează un punct de colectare, recuperare și comerț cu deșeuri nepericuloase, deținut de Granuplast Direct SRL, o firmă din jud. Bihor fondată în 2017. Compania face parte dintr-un grup de firme ce aparține familiei Bene din Oradea, fiind vorba de unul dintre cei mai mari reciclatori din zonă, arată documentarea Libertatea. Grupul reciclează electronice, sticlă și plastic.

Stația de reciclare de lângă Cadea funcționează pe un teren industrial de 9.566 mp, conform Autorizației de mediu din 13 iulie 2021, revizuită în 31 ianuarie 2023. 

Granularea deșeurilor de plastic se face cu patru mori și două granulatoare. Cu ajutorul acestor utilaje, produsele din plastic sunt descompuse în bucăți mici. Deșeurile de plastic sunt astfel transformate în materie primă. Rata de valorificare a deșeurilor este de peste 90%, iar ce nu poate fi valorificat este eliminat la groapa ecologică din Oradea, spun surse oficiale.

Garda de Mediu: amendă de 107.500 de lei

În 19 septembrie 2023, comisari din cadrul Gărzii de Mediu, ai Comisariatului Județean Bihor, au fost într-un control la stația de reciclare dintre Cadea și Ciocaia. 

Aceștia au găsit la stația de reciclare mai multe nereguli:

Deșeurile de plastic nu erau depozitate doar în hale și boxe, așa cum prevede autorizația de mediu, ci şi „în afara acestora, în imediata apropiere a aleilor de acces dintre hale şi boxe, în unele zone fiind complet obturate căile de acces”. 
Nu existau „zone de delimitare a stocurilor de deşeuri colectate în vederea tratării/valorificării”.
Apele tehnologice ce proveneau din spălarea utilajelor erau evacuate într-un „decantor tricompartimentat”, iar de acolo erau evacuate în natură, într-o mlaștină, „cu o pompă submersibilă cu furtun”.
„S-a constatat că în cursul anului 2022, societatea a generat o cantitate de 28 de tone de deşeuri rezultate din sortare (cod 19 12 12), cantitate care a rămas în stoc la sfârşitul lunii decembrie 2022, dar care nu se regăseşte în fişele din ianuarie 2023, anul începând cu stoc 0”.

„Tocătoarele astea, cum le numesc ei, se spală cu jet puternic, iar apa intră în bazinul ăla decantor. De acolo, în loc să le vidanjeze, le pompau în mlaștină”, explică unul dintre comisarii prezenți la control. 

„Mlaștina e colorată, după culorile de la plastic. Au mai multe tipuri de plastic. Și roz, și albastre, și negre. Și pe alea toate le vedeți, cum au spălat sitele, și pe mal… Cam pe maluri sunt, că apa s-a retras mult. Dacă ați văzut mai recent, e retrasă bine. Dar rămân la suprafață, pe sol”, adaugă acesta. 

Firma Granuplast Direct a fost sancționată cu o amendă de 107.500 de lei și un avertisment, în urma controlului. Comisarii au dispus un număr de 12 măsuri, printre care „sistarea evacuării apelor tehnologice uzate în mediu” și „ecologizarea zonei unde s-au constatat acumulările de ape tehnologice uzate”. 

După ecologizarea zonei, firma este obligată să preleveze niște probe din zonă și să realizeze teste, pentru a vedea dacă pânza freatică a fost sau nu afectată, explică comisarul general, Andrei Corlan. 

Garda de Mediu nu are laboratoare proprii pentru a face astfel de analize, așa că ori contractează laboratoare acreditate, ori le cere firmelor la care descoperă nereguli să preleveze ele aceste probe, pe cheltuiala lor, și să le trimită la un laborator, adaugă comisarul. 

Am cerut un punct de vedere reprezentanților firmei. „A fost un control de rutină la o firmă din provincie, fără să existe vreun incident de poluare”, a precizat, prin WhatsApp, Cristina Bene. 

„Societățile care nu cedează în fața corupției generalizate sunt atacate constant pe toate fronturile prin controale repetate cu un caracter pur șicanator și vexatoriu, motiv pentru care vă invit să scrieți articole despre adevărata față murdară din domeniul deșeurilor și anume instituții ale statului care protejează adevărații poluatori și evazionisti”, a adăugat aceasta. 

Nu a răspuns, punctual, la întrebările adresate, până la momentul publicării articolului. 

Cine deține firma

Firma Granuplast Direct SRL a avut o cifră de afaceri de 6.669.732 de lei și o pierdere de 156.083 de lei în 2022, conform portalului Termene.ro. Asociați sunt Ioana Man și Corina Monica Todoran, Ioana Man fiind și administratorul societății. Obiectul său de activitate este recuperarea materialelor reciclabile sortate.

Proprietara de facto a companiei, Cristina Isabela Bene, deține mai multe firme de reciclare în județ, cea mai mare fiind Bene International SRL, pe care o deține cu soțul ei, Lorand Bene. Anul trecut, Bene International a avut o cifră de afaceri de 31.999.808 lei și un profit de 10.137.974 de lei. 

Cristina Bene este și președinte executiv al organizației din Bihor a partidului Alianţa pentru Patrie, partid susţinut la un moment dat de Liviu Dragnea, conform ziarului Bihoreanul.

Vizită Greenpeace Austria

Cu aproximativ două luni înainte de controlul Gărzii de Mediu, la final de iulie, dar și în august, fuseseră în vizită la locația din Cadea, Bihor și câțiva reprezentanți ai organizației Greenpeace Austria. Aceștia au mers pe urmele unor exporturi de plastic din Austria în România. 

August 2023. Fotografie realizată de Greenpeace

Activiștii povestesc că au văzut acolo zeci de muncitori din Asia ce sortau deșeurile fără echipamente de protecție. 

Firma Granuplast Direct avea, la data de 23 octombrie, 298 de contracte de muncă active, înregistrate în platforma Revisal, unde se înregistrează toate contractele de muncă, arată un răspuns al Inspecției Muncii. Dintre aceștia, 158 de angajați sunt din Nepal, 119 sunt din India, 2 din China. 

„Stăteau pe jos, fără niciun echipament de protecție, își mai puneau niște haine pe față… Se inhalează mult praf”, descrie pentru ziar un activist Greenpeace Austria care a fost în vară la punctul de lucru din Cadea. Nu doar că muncitorii lucrează în condiții improprii, spune el, dar și o parte din „plastice nu sunt tratate în mod corespunzător”, conform activiștilor. 

Iulie 2023. Fotografie realizată de Greenpeace

„Au fost detectate 38 de substanțe active diferite de pesticide, dintre care 29 au depășit standardul de calitate al Directivei Europene privind apele subterane. 15 dintre pesticidele detectate nu mai sunt autorizate în UE, 5 dintre ele de mai bine de 10 ani”, precizează același răspuns. 

Aceștia au prelevat și probe de sol și de apă. „Ceea ce este îngrijorător este concentrația foarte mare de pesticide”, arată un răspuns Greenpeace Austria, pentru Libertatea, privind analiza probelor de sol. 

Iulie 2023. Fotografie realizată de Greenpeace

Greenpeace Austria crede că o posibilă explicație e că, înainte de a fi deschis punctul de lucru al firmei Granuplast, acolo ar fi funcționat o fermă. „Când această utilizare a luat sfârșit, pesticidele depozitate au rămas. În plus, există un pericol pentru oameni, deoarece lucrătorii din Nepal locuiesc în imediata vecinătate”, explică Lisa Panhuber, angajată Greenpeace Austria.

„Pești morți pe mal, mai puțină apă înăuntru, probabil 100 mp de suprafață, aproape de locul de tratare a deșeurilor”, arată descrierea activiștilor de mediu a mlaștinii unde sunt evacuate apele tehnologice. 

Greenpeace Austria a informat și una dintre cele două firme din Austria care trimite plasticul la Granuplast despre neregulile descoperite în Bihor. Aceasta ar fi spus că urmează să efectueze un audit și că nu a făcut până acum acest lucru deoarece contractul a fost încheiat în 2020, în timpul pandemiei, și că nu au apucat să viziteze locul, conform Greenpeace. Și ziarul a contactat firma austriacă, însă nu am primit niciun răspuns. 

„5.000 km far from home”

Octombrie 2023. La terasa singurului magazin din Ciocaia, la câteva sute de metri de stația de reciclare, limbile nepaleză, maghiară și română se amestecă. Barul din sat este printre puținele locuri unde muncitorii nepalezi își pot petrece timpul liber. 

 „5.000 km far from home”, spune un bărbat din Nepal. Este în pauză și stă de povești cu alți trei colegi la o masă acoperită cu o față de masă cu lavandă. Lucrează aici de 18 luni, iar jobul l-a obținut printr-o firmă de recrutare din Nepal, adaugă el. Nu se plâng de locul de muncă. Un angajat spune ulterior, într-o discuție video, că se inhalează mult praf, dar că nu e așa important, pentru că ei au venit în România să muncească și să facă bani. Un alt angajat răspunde pe Facebook: „Everything is fine”. 

Potrivit datelor de la Inspecția Muncii, la data de 13 septembrie 2023 se înregistrau 20.892 de salariați din Nepal activi în România.

Cu puțin după prânz, muncitorii o iau spre depozitul de reciclare, locul unde locuiesc și muncesc. 

Punctul de lucru se află vizavi de o stație GPL. Din exterior, se văd până aproape de gard saci burdușiți cu materiale din plastic, atât de plini, încât nu pot fi închiși. 

Octombrie 2023. Fotografie: Andrada Lăutaru

Plasticul este un material ușor inflamabil. „(Cu plasticul, n.r.) e foarte periculos, că e folia aia și arde mult”, spune un comisar de mediu. 

Depozitul de aici funcționează din vara lui 2021, după ce o altă stație a firmei Granuplast Direct, din Salonta, a luat foc în luna iulie 2021. Conform cercetărilor, focul ar fi fost provocat de un bărbat, care, după ce a petrecut câteva zile în arest, a fost internat într-un spital de psihiatrie din Bihor. Conform documentării Libertatea, bărbatul este și astăzi internat acolo, la doi ani după eveniment. 

„În această dimineață, depozitul de granule de plastic din fosta fabrică Golden Violet a luat foc. Chiar și după mai multe avertismente din partea autorităților, proprietarul nu a respectat regulile, iar acum arde cu un foc uriaș”, scria Primăria Salonta pe pagina sa de Facebook. Mai mulți vecini ar fi depus petiții pentru că depozitul de plastic era prea aproape de casa lor. 

Firma a fost amendată atunci de Garda de Mediu cu 100.000 de lei. Granuplast a depus plângere, care a fost respinsă ca nefondată de către Judecătoria Salonta. Ulterior, Tribunalul Bihor a înlocuit amenda cu un avertisment.  

Zeci de mii de tone de deșeuri, importate în fiecare lună

Între iulie 2022 și septembrie 2023, 383.985 de tone de deșeuri au fost importate în România de 121 de operatori autorizați, arată un răspuns al Gărzii Naționale de Mediu. Asta înseamnă o medie de aproximativ 27.400 de tone de deșeuri pe lună. 

„Problema managementului deșeurilor la noi în țară este una dintre principalele probleme de mediu”, spune pentru Libertatea Andrei Corlan, comisar general al Gărzii Naţionale de Mediu. 

Există și operatori care importă deșeuri sub pretextul reciclării, iar apoi le abandonează. Este ilegal să imporți deșeuri din altă țară ca să fie eliminate în România. 

Deșeurile pot fi importante doar cu scopul valorificării. Au fost întocmite 21 de sesizări penale pentru transferuri ilegale de deșeuri, descoperite în România, începând din vara anului trecut, conform Gărzii de Mediu.

Recent, DIICOT a destructurat o rețea care opera în Bihor, Arad și Hunedoara și care importa deșeuri din afara țării. Peste 1.700 de tone de gunoi din vestul Europei au fost aduse de grupare, în mod ilegal, în țară, conform anchetei DIICOT.

De ce se importă deșeuri de plastic

Comisarii de mediu cu care a discutat Libertatea oferă mai multe explicații pentru importul de deșeuri de plastic. Firmele „de rea-credință” importă ca să le abandoneze.

„Luăm deșeurile municipale ale altor țări, însoțite de un certificat de conformitate, care atestă faptul că ele sunt deșeuri, provenite din amestecul altor deșeuri, dar din categoria deșeurilor valorificabile. Le aducem la noi, pentru că ei nu le aruncă la ei în țară, sub pretextul reciclării, și le abandonăm la noi în țară, care e o activitate ilicită”, spune comisarul general. 

Firmele „legitime” le cumpără din străinătate pentru că plasticul importat este „de calitate mai bună față de deșeurile noastre de plastic” și obțin mai multă materie primă din prelucrarea sa, precizează un alt comisar de mediu. Un alt motiv este faptul că, în România, „colectarea separată este oarecum deficitară”, așa că „pentru a-și asigura acel necesar de funcționare al utilajelor, ajung să mai importe și din alte țări”, adaugă Andrei Corlan.

„Problema importului de deșeuri este o chestiune foarte sensibilă pentru țări ca România, unde autoritățile de control au demonstrat o eficiență redusă de control și supraveghere”, spune pentru Libertatea Vasile Lazăr, consultant de mediu. 

„Chestiunea cea mai sensibilă nu este că importăm deșeuri care ar putea fi o materie primă valoroasă, ci că nu putem controla eficient importurile și ne trezim cu situații de felul acesta, cu deșeuri importate ca fiind destinate reciclării, dar se ajunge la contaminarea solului și a apei subterane”, adaugă el. 

11,3%  a fost rata de reciclare a gunoiului municipal în România, conform celor mai recente date Eurostat. În același timp, la nivelul Europei vorbim de o rată de aproape 50%.