Modele de Femeie. Jucătoarele Naționalei încurajează românii să vină la stadion și cer condiții egale: „Nu poți să duci o echipă de fotbal feminin pe un teren de liga a V-a”

Modele de Femeie. Jucătoarele Naționalei încurajează românii să vină la stadion și cer condiții egale: „Nu poți să duci o echipă de fotbal feminin pe un teren de liga a V-a”

„Vrem să arătăm că se poate să avem și mai multe joburi, se poate să fim și femei, și mame, și orice ne dorim să fim, iar în același timp, să fim și fotbaliste”, spune sportiva Ioana Bortan, într-un interviu pentru publicul Libertatea. Bortan este mijlocașul naționalei feminine de fotbal și participă, împreună cu echipa, la campania „Modele de femeie”, pentru a încuraja fotbalul și sportul în rândul fetelor. 

Federația Română de Fotbal a lansat luni, 18 septembrie, campania „Modele de femeie”, în parteneriat cu Naționala Feminină de Fotbal, pentru normalizarea prezenței femeilor în fotbal și sport. Campania urmărește să spargă clișeele care sunt adesea îndreptate către sportive. 

Jucătoarele de la Naționala Feminină de Fotbal vor merge în școli din Constanța, Timișoara și Cluj Napoca, pentru a vorbi cu elevi despre sporturi, dar și pentru a-i încuraja să-și urmeze visurile. 

Cartonașe cu jucătoarele și mesaje despre rolurile de gen 

În promovarea campaniei, jucătoarele echipei naționale sunt prezentate printr-o serie de cartonașe cu fotografii ce par a fi generate de inteligența artificială. Pe fiecare cartonaș se regăsește o scurtă istorie a jucătoarei, iar pe față – fotografia sportivei însoțită de mesaje precum „Model de femeie care adoră hainele”,  „Model de femeie preocupată de coafura ei”,  „Model de femeie așezată la casa ei” sau „Model de femeie care adoră pantofii”.

Mesajele expun cu intenție unele dintre cele mai circulate clișee despre femei – de pildă, femeile sunt interesate doar de haine, pantofi și produse cosmetice – sau sunt mesaje care atrag atenția asupra rolurilor de gen: femeia tradițională al cărei loc este exclusiv în bucătărie sau în gospodărie. 

Câteva dintre cartonașele cu jucătoarele de la Naționala Feminină de Fotbal.

E nevoie de infrastructură pentru a ajunge la rezultate și recunoaștere

Ioana Bortan are 34 de ani și a câștigat de 13 ori campionatul României și de 8 ori Cupa României. Vara aceasta a semnat cu Farul Constanța, după ce în ultimii ani a fost alături de Olimpia Cluj. Bortan este mijlocaș la națională, în ultimele meciuri preluând și banderola de căpitan, în locul Andreei Părăluță, accidentată.

Ioana Bortan, în meciul disputat de nationalele de fotbal feminin ale Romaniei si Elvetiei in preliminariile Campionatului Mondial de Fotbal, pe Stadionul Arcul de Triumf din Bucuresti, 8 aprilie 2022. Foto: Inquam Photos / George Călin

Într-un interviu acordat ziarului Libertatea, Bortan a vorbit despre nevoia ca vizibilitatea jucătoarelor să crească, pentru ca și calitatea fotbalului să crească. 

Libertatea: Cum vezi diferența dintre cum se raportează presa din străinătate la fotbalul feminin versus în România?Ioana Bortan: E clar că există o diferență. Acum șapte-opt ani ne luptam de la egal la egal cu Spania; astăzi Spania e campioană mondială. Ele au oferit ceva fotbalului și atunci e normal să se scrie mult mai mult și mai detaliat decât se face la noi. Și cred că de asta e nevoie și la noi, să oferim ceva. Într-adevăr, avem nevoie să fim susținute, să fim tratate de la egal la egal cu bărbații. După asta, să oferim și noi ceva, ca lumea să se scrie despre noi.

– Care crezi că e percepția românilor despre fotbalul feminin?Cred că noi ne arătăm potențialul și ceea ce putem să oferim. Și cred că este destul de mare, pentru că lumea nu ne cunoaște în adevăratul sens al cuvântului. Din păcate încă, în România doar se aude despre fotbalul feminin, oamenii nu cunosc fetele sau femeile din spatele fotbalistei. Și atunci, noi, prin campania asta, vrem să arătăm că se poate să avem și mai multe joburi, se poate să fim și femei și mame și orice ne dorim să fim, iar în același timp, să fim și fotbaliste.

De ce este cel mai mult nevoie pentru ca nivelul fotbalului feminin să crească?- Nu poți să duci o echipă de fotbal feminin pe un teren de Liga a V-a, că atunci normal că lumea te percepe exact ca pe terenul respectiv. În momentul în care aduci o echipă de fotbal feminin pe un teren bun, practicabil, lumea deja poate să vadă calitate și potențial în ceea ce pot oferi fetele. Atunci și presa poate veni mai aproape de noi și vizibilitatea ar fi diferită. 

Lumea trebuie să știe că există fotbal feminin, că fetele pot să joace fotbal, că pot să trăiască din fotbalul feminin în ziua de azi, ceea ce acum 10 ani era imposibil. Dar astăzi poți să-ți faci o carieră, să-ți faci un viitor.

Noi tot ce am făcut până acum, am făcut din nimic. Toate performanțele noastre au fost făcute pe aproape nimic. Dacă noi am avea condiții pentru performanță, sunt sigură că nivelul nostru ar fi mult mai ridicat. Și implicit ar aduce fete la stadion, în sport, am crește și din punctul ăsta de vedere. Am crescut foarte mult cantitativ, dar acum avem nevoie să creștem calitativ.

– Cum ar putea contribui colegii de la masculin pentru creșterea vizibilității?- Ar putea merge spre fete, spre echipele lor; nu trebuie să le ofere nimic în afară de sprijinul și încrederea lor. Spre exemplu, echipa masculină a Franței, la un meci oficial din Campionatul Mondial, și-a făcut încălzirea în tricourile fetelor, cu numele lor pe spate. 

A fost superb să-i vezi pe Mbappe și pe Griezmann cu tricouri cu numele fetelor. Sunt lucruri mărunte care pentru noi contează. 

În Anglia, toate meciurile din Premier League fiecare club își face reclamă la marginea terenului la echipa feminină cu informații despre meciurile fetelor. Și toată lumea vede, pe teren sau la televizor. La noi, nu prea. Doar dacă intri pe site-ul Federației sau pe Facebook, dar nu vezi lucrurile astea la televizor.

Inegalitatea de gen în sport 

De la stânga la dreapta: Camelia Bălțoiu, prezentatoarea știrilor din sport la Antena 1 și moderatoarea discuției, Răzvan Burleanu, președintele FRF, conferențiar universitar Oana Băluță, jucătoarele Vătafu și Bortan, și Cristian Dulca, antrenorul naționalei feminine. FOTO: Inquam Photos / Bogdan Buda

În cadrul conferinței pentru campania „Modele de femeie” s-a discutat despre discriminarea femeilor și inegalitatea de gen în sport, despre nevoia de a normaliza prezența femeilor în sport, dar în special în fotbal – teren văzut în continuare ca aparținând majoritar bărbaților. 

Oana Băluță, conferențiar universitar doctor la Universitatea din București și cercetătoare specializată în gen și politică, a deschis conferința cu câteva statistici „înfricoșătoare” ale activității femeii în societatea românească. Conform Indexului European al Egalității de Gen:

În 2022, România ocupa penultimul loc în ceea ce privește raportul egalității de gen;
În 2021, s-a aflat printre ultimele locuri;
În 2020, era pe locul 26 din 28 de state;
În 2019, urca pe locul 25;
În 2015, ne aflam pe ultimul loc.

Cercetătoarea a continuat cu rata participării femeilor pe piața muncii – în 2021 am avut cea mai scăzută rată din ultimii 30 de ani. „E contraintuitiv dacă ne gândim că percepția noastră este că societatea progresează”, completează Băluță. 

Răzvan Burleanu promite pentru fotbalul feminin 

Președintele FRF a pus în context situația fotbalului feminin din România – dacă în 2014 existau 330 de jucătoare de fotbal în România, astăzi avem peste 66.000. 

„Fotbalul feminin la ora actuală cunoaște cea mai importantă creștere”, menționează președintele FRF, „o creștere cum nu întâlnim nici măcar în fotbalul masculin”.

Acesta a declarat că până în 2026, federația și-a asumat misiunea ca fotbalul feminin să devină sportul numărul 1 în România la nivel de sporturi feminine de echipă, însă a recunoscut că mai e de lucru în ceea ce privește atât vizibilitatea, cât și dezvoltarea tehnică și academică.

Ștefania Vătafu: „Am avut o singură opțiune, să nu renunț!”

Atât Ioana Bortan, cât și Ștefania Vătafu, cele două jucătoare ale naționalei invitate la conferință, au vorbit și despre barierele pe care le-au întâlnit în carieră. De la oameni și profesori care le-au spus că locul lor e la cratiță la lipsa unei infrastructuri care să le permită să facă performanță așa cum și-ar dori. 

„Cu toate astea, am fost îndrăzneață și am avut o singură opțiune, să nu renunț. Tocmai de aceea, am și un palmares cu multe campionate, cupe, foarte multe meciuri în Champions League”, spune Ștefania Vătafu, jucătoare de 30 de ani, campioană cu Anderlecht Bruxelles. 

Aceleași condiții pentru echipa masculină și cea feminină 

Despre experiența din Belgia, Vătafu spune că nu a simțit nicio diferență de tratament între echipa de masculin și cea de feminin. „Am fost primită foarte bine. Cea mai mare diferență față de România a fost de condiții, atât echipa masculină de la Anderlecht, cât și echipa feminină avem parte de aceleași condiții.”

Marți, 26 septembrie, de la ora 19, Naționala Feminină de Fotbal va disputa primul meci de acasă din cadrul UEFA Women’s Nations League, cu Finlanda, pe stadionul Arcul de Triumf. 

  

  

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *