Se spune că în această zi este absolut interzis să se facă munci de orice feluri, inclusiv munci ale câmpului De asemenea, este total interzis să juri strâmb în această zi sau să faci promisiuni pe care știi nu că le vei ține.
Există multe alte legende și tradiții legate de această sărbătoare. Se spune că în noaptea de Sânziene trebuie să fie culese plantele lecuitoare și de descântece. Tot acum se spune că ielele vor ieși la dans pentru a-i face pe flăcăii singuri să se îndrăgostească de ele. Ielele sunt, de fapt, niște fecioare cu o mare putere de seducție și putere magice.
În noaptea de Sânziene se culeg cele mai multe și cele mai bune buruieni pentru a se da fetelor sterpe, ca să aibă copii.
Românii cred că numai în noaptea de Sânzâene ariciul aduce la cuibul său iarba fiarelor, iarba miraculoasă despre care se crede că deschide orice lacăt sau încuietoare, numai cu o singură atingere.
În această zi se fac cununi de sulfină galbenă și se pun la ferestre, sau afară la poartă, ori se aruncă pe casă: fiecare cunună poartă numele unui membru din casă și care cunună cade de pe acoperiș, acel căruia îi este menită va muri în același an.
Foile de nuc culese la Sânzâene apără casa de trăsnet. Se mai crede că vrăjitorii n-au decât o singură zi pe an, și în acestă zi o oră singură în care pot să-și culeagă buruienile lor. Această zi este ajunul Sânzâenelor. În credința populară românească se spune că Sânzienele vizitează pământenii o dată pe an, tocmai în noaptea cea mai scurtă a anului, în noaptea ce e cunoscută ca fiind plină de magie – Noaptea de Sânziene.
