Peste 60% din instituțiile de cultură publice ar putea fi desființate sau comasate, în urma unui proiect de Ordonanță de Urgență privind măsuri fiscal-bugetare. O petiție a fost semnată în câteva zile de peste 20.000 de persoane, printre ei manageri culturali și actori precum Oana Pellea și Marius Manole. Libertatea a vorbit cu inițiatorul petiției și cu o directoare de teatru despre impactul acestui proiect asupra comunităților mici și despre rolul instituțiilor culturale. „Funcționăm ca un stâlp care adună oameni din diverse medii sociale. Sunt uniți prin cultură”.
„La noi este o comunitate foarte strânsă și avem un public loial care chiar iubește teatrul și tot ceea ce reprezintă o instituție de cultură într-o comunitate”, spune, pentru Libertatea, Anna Maria Popa, managerul Teatrului Andrei Mureșanu, din Sfântu Gheorghe, oraș cu aproximativ 50.000 de locuitori.
„Funcționăm ca un stâlp care adună oameni din diverse medii sociale. Sunt uniți prin cultură”, adaugă aceasta.
Anna Maria Popa, managerul Teatrului Andrei Mureșanu, din Sfântu Gheorghe. Foto: Facebook
Anna Maria Popa a povestit despre reacțiile comunității din reședința Covasnei și pe contul său de Facebook. „Mă oprește lumea pe stradă: «Bună ziua, sunt N.L, vă urmăresc pe Facebook și sunt foarte îngrijorat. Chiar ne închid teatrul?» (Domnul era de etnie maghiară). Aproape mi-au dat lacrimile, dar m-am ținut tare și i-am spus să stea liniștit că facem tot ce este uman posibil să nu se ajungă acolo”, a scris managerul Teatrului românesc Andrei Mureșanu.
Îngrijorările vin în urma unui proiect de Ordonanță de Urgență (OUG) în care Guvernul Ciolacu propune măsuri fiscal-bugetare ce afectează, între altele, sectorul cultural: teatre, muzee, biblioteci.
De la 1 ianuarie 2024, doar instituțiile publice cu personalitate juridică și care au „peste 50 de posturi aprobate conform legii și efectiv ocupate în structurile organizatorice” își vor mai putea continua activitatea, se arată în documentul aflat momentan în stadiul de proiect. Celelalte, în special din orașele mici și mijlocii, ar putea fi comasate sau chiar desființate.
„Din 469 de instituții publice de cultură, 61% își pot pierde personalitatea juridică”, reiese dintr-un calcul făcut în ultimele zile, spune pentru Libertatea, Vladimir Anton, director artistic al Teatrului Municipal Csíki Játékszín, din Miercurea Ciuc.
În plus, se impune reducerea cheltuielilor autorităților locale – Primărie și Consiliu Județean – „pentru cultură, recreere, religie și sport”. N-au voie să depășească 7,5% din veniturile proprii.
Vladimir Anton, director artistic al Teatrului Municipal Csíki Játékszín, din Miercurea Ciuc
„Scăderea în cazul orașului Miercurea Ciuc ar fi de la 40 și ceva de milioane de lei la 8,5 milioane” pentru toate sferele, de la cultură la sport, explică, pentru Libertatea, Vladimir Anton, director artistic al Teatrului Municipal Csíki Játékszín, din reședința județului Harghita.
Este și inițiatorul </strong><a href=”https://www.petitieonline.com/signatures/opriti_distrugerea_culturii/”><strong>petiției</strong></a><strong> „Opriți distrugerea culturii!”, care a strâns în patru zile peste 20.000 de semnături. O susțin, între alții, și actorii Oana Pellea și Marius Manole.
„Diminuarea bugetelor uneori și cu peste 70% înseamnă falimentarea sectorului cultural”
Cauza e susținută atât de public, cât și de managerii instituțiilor culturale, printre ei, Anna Maria Popa, de la Teatrul Andrei Mureșanu, din Sfântu Gheorghe. Instituția pe care o conduce are în prezent 41 de angajați, cu 9 mai puțini față de câți prevede proiectul Guvernului.
„Dar nu este vorba doar despre teatrul din Sfântu Gheorghe. La un calcul rapid făcut împreună cu mai mulți colegi sunt peste 20 de teatre la nivel național cu sub 50 de angajați”, explică aceasta. „Diminuarea bugetelor uneori și cu peste 70% din bugetul anului precedent înseamnă categoric falimentarea sectorului cultural”.
Anna Maria Popa a discutat deja cu cei din subordine și a aflat că se tem că și-ar putea pierde locurile de muncă. „Aș fi prima care mi-aș pierde poziția, dar cea mai mare problemă ar fi a colegilor, nu a mea personală. Mă interesează mai puțin ce se întâmplă cu mine, mă interesează foarte tare că se pierde cultura la nivel național”, adaugă managerul din Sfântu Gheorghe.
„Din mediul rural până în marile orașe, impactul este pur și simplu de neimaginat”
La Teatrul Municipal Csíki Játékszín, din Miercurea Ciuc, unde Vladimir Anton este director artistic, sunt ocupate toate cele 51 de posturi.
„Recent și absolut întâmplător am sărit acest barem apărut de nicăieri de 50 de angajați. Până anul acesta, în ultimii 20 de ani, teatrul a avut sub 50 de posturi în organigramă”, precizează Vladimir Anton.
Chiar dacă bugetul pe care îl vor aloca autoritățile locale va acoperi salariile, asta nu e suficient, căci activitatea teatrului se bazează pe 20 sau 30% din bugetul rămas. Sumele respective, spune directorul artistic, îi ajută să producă spectacole noi și să se deplaseze ca să joace inclusiv în localități fără teatru.
„Din mediul rural până în marile orașe, impactul asupra întregului sector cultural este pur și simplu de neimaginat”, adaugă acesta. „Din 469 de instituții publice de cultură, 61% își pot pierde personalitatea juridică”.
În ultimul an, teatrul de limbă maghiară din Miercurea Ciuc a avut 273 de reprezentații cu supratitrări în română și 50.000 de beneficiari din ambele comunități, spune acesta. De asemenea, invită producții de la alte teatre din țară. „Noi deservim o populație multietnică”.
O populație ce se dezvoltă datorită evenimentelor culturale bine organizate. „În societățile unde arta și cultura sunt finanțate și sunt puternic sprijinite de societate, pur și simplu vedem că e mai curat pe stradă. Procesul de formare uman după întâlnirea cu arta și cultura nu poate fi pus într-un tabel Excel. Dar influențează felul în care interacționăm unii cu alții”, amintește acesta.
Proiectul de OUG nu detaliază ce instituții ar putea fi comasate, însă Vladimir Anton subliniază că, oricare ar fi acestea, acțiunea nu va fi în sprijinul actului cultural. „Aceste instituții au un regim atât de specific, încât administrația este, la rândul ei, specifică. Pot să vă spun că o contabilă de la un teatru cu 51 de angajați, cu 10 premiere pe an, muncește nonstop”, mai explică el. În plus, s-ar pierde identitatea acelor instituții.
„Încerci să bagi într-un singur «spațiu» mai multe muzee, le îndeși, le turtești, le sufoci”
Nu doar reprezentanții teatrelor, ci și cei ai muzeelor au reacționat după ce au aflat despre ordonanță. „O comasare de muzeu este ca un fel de compresie. Încerci să bagi într-un singur «spațiu» mai multe muzee, le îndeși, le turtești, le sufoci și, odată cu ele, se compresează și toată calitatea lor, atâta câtă era, și energiile, și actul managerial, totul”, a scris, pe contul său de Facebook, Dragoș Neamu, coordonator de departament la Rețeaua Națională a Muzeelor din România și fost consilier la Ministerul Culturii.
Printre cei care au lăsat un comentariu se numără și artistul Dan Perjovschi: „Nu mai bine comasăm niște echipe de fotbal? Sau două Camere de Parlament sau ministerele care măsoară cocenii cu alea care cântăresc urșii? Dacă reforma începe cu comasarea instituțiilor de cultură, e clar că e o glumă tristă”.
Imagine principală: Piesă a Teatrului Csíki Játékszín, din Miercurea Ciuc | Foto: Kelemen Kinga / Facebook
