Bilanțul victimelor atacului terorist de la sala de concerte Crocus City Hall, situată la periferia Moscovei, a crescut la 360 de răniți, dublu față de bilanțul anunțat anterior, informează The Moscow Times, care citează oficiali din domeniul sănătății.
Sursa citată menționează că există o diferență majoră între penultimul bilanț cunoscut oficial și ultimul anunțat de autoritățile ruse. Numărul răniților a crescut de la 180 la 360. Întrebată de acest subiect, viceprim-ministra Tatiana Golikova, fostă ministră a sănătății și dezvoltării sociale, a susținut că nu toate victimele care au supraviețuit atacului au solicitat imediat ajutor militar.
„Ne așteptăm ca oamenii să se prezinte continuare (pentru îngrijiri medicale, n.r.), pentru că mulți dintre ei (…) au fugit în stare de șoc”, a spus Golikova la patru zile de la atac.
Potrivit agenției de presă TASS, 92 de persoane au fost internate după atentatul comis în seara zilei de 22 martie, în timp ce altele 205 au primit îngrijiri medicale în ambulatorii. Printre cei 360 de răniți se numără și 11 copii.
11 suspecți arestați
Atacul terorist de la Crocus City Hall este considerat a doua cea mai sângeroasă criză din Rusia sub președinția lui Vladimir Putin de la luarea de ostatici și asediul din 1-3 septembrie 2004 de la școala din Beslan, când 334 de persoane, printre care 31 de teroriști, au fost ucise, iar altele peste 800 rănite.
Autoritățile ruse au arestat 11 suspecți în legătură cu atentatul de vinerea trecută, care a fost revendicat imediat de gruparea teroristă Statul Islamic Khorasan (ISIS-K).
Kremlinul a refuzat inițial să se pronunțe asupra revendicării ISIS-K și a insistat să acuze Ucraina legându-se, fără dovezi, de evocarea unei piste precum că suspecților li se pregătiseră un culoar de scăpare prin această țară devastată de un război lansat de Putin.
În mod suprinzător, liderul belarus Aleksandr Lukașenko l-a contrazis marți pe Vladimir Putin, afirmând că atacatorii au vrut să fugă inițial prin țara sa, dar nu au reușit și s-au îndreptat spre granița cu Ucraina.
Putin caută să dea vina parțial pe Occident
Ulterior, liderul de la Kremlin a dat vina pe „islamiștii radicali”, dar și-a menținut aluzia că aceștia ar fi acționat la ordinele unui „sponsor”. „Ştim că această crimă a fost comisă de islamişti radicali a căror ideologie e combătută de secole de lumea islamică. Ştim cine a comis această atrocitate împotriva Rusiei şi a poporului său. Ceea ce ne interesează este sponsorul”, a declarat el într-o reuniune guvernamentală, readucând apoi în discuție Ucraina.
În paralel cu intervenția lui Putin, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patrușev, a acuzat la rândul său Ucraina, în timp ce șeful Serviciului Federal de Securitate (FSB, principalul succesor al KGB), Aleksandr Bortnikov, a plusat, vorbind despre un atentat comis de „islamiști radicali” cu sprijinul serviciilor secrete ucrainene și occidentale.
Statele Unite au respins acuzația lansată de Kremlin, calificând-o drept propagandă. Și președintele ucrainean Volodimir Zelenski a negat vehement orice implicare a Kievului. „Ceea ce s-a întâmplat ieri la Moscova este evident: Putin şi ceilalţi ticăloşi încearcă doar să dea vina pe altcineva”, a spus șeful statului ucrainean.
Publicația independentă Meduza, care este nevoită să activeze din Letonia din cauza cenzurii din Rusia, a descoperit că presa loială Kremlinului a primit ordine imediat să rostogolească „pista ucraineană” în materialele sale.
