Referitor la copiii din Occident și la piața de jucării care îi viza, o cercetare a Centrului de Cercetări pentru Problemele Tineretului (CCPT) a adus în discuție, la sfârșitul anilor 1980, legăturile fine existente între promovarea anumitor tipuri de jucării și valorile sociale puse în joc în cadrul acestui proces, arată doctorul în politologie Emanuel Copilaș.
În viziunea cercetătorilor români, jucăriile erau gândite pentru a reflecta anumite modele și tipuri de comportament considerate adecvate în societatea capitalistă, la pachet cu inocularea timpurie a alegerii unei profesii sau a alteia, în vederea limitării în viitor, pe cât posibil, a fluctuației forței de muncă tinere.
Păpușile din gama Barbie erau date ca exemplu „care a pus la dispoziția copilului un set ludic gândit sistematic ca bază obiectuală pentru stimularea comportamentelor de acest tip”.
PROGRAMA DE EDUCAȚIE MORAL-POLITICĂ ȘI PATRIOTICĂ ÎN GRĂDINIȚELE DE COPII
Atacurile la adresa influenței negative a jucăriilor occidentale veneau pe fondul înăspriri politicilor de indoctrinare a copiilor încă din grădiniță. Un proiect de programă privind educația moral-politică și patriotică, din 1984, include o serie de recomandări halucinante, precum “aprofundarea sentimentelor de iubire față de patrie, PCR, tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu” sau să-i familiarizeze pe copiii de grădiniță cu aspecte din viața și activitatea revoluționară a tovarășului.
