Rezultatele preliminare publicate de Biroul de Statistică al Slovaciei, duminică dimineață, după numărarea a peste 99% din districte, arată că partidul SMER, condus de fostul premier slovac Robert Fico a obținut 23,3% din voturi.Partidul liberal „Slovacia Progresistă” (PS) a ocupat locul al doilea, cu 17% din voturi, relatează publicația slovacă Aktuality.sk.
Cu șapte partide politice care au atins pragul de 5% necesar pentru a intra în parlament, negocierile pentru formarea unei coaliții care să formeze viitorul guvern vor fi lungi și nesigure, cu potențialul ca mai mulți lideri politici să aibă cu cuvânt greu de spus, notează CNN.
Fico, fost prim-ministru cu două mandate în fruntea guvernului Slovaciei, are acum șansa de a-și recâștiga postul, dar trebuie să caute mai întâi parteneri de coaliție, întrucât partidul său nu și-a asigurat un procent suficient de mare din voturi pentru o victorie decisivă.
Partidul Hlas care reprezintă stânga moderată, condus de un fost membru SMER și format ca o ramură a SMER în urma unor dispute interne, se clasează pe locul al treilea cu 15% din voturi și ar putea juca rolul de mediator.
Deși nu a obținut o victorie decisivă, rezultatul SMER este mai bun decât se așteptau membrii formațiunii întrucât ultimele sondaje de opinie, publicate la începutul acestei săptămâni, au arătat că SMER și PS se află într-o luptă strânsă pentru victorie.
Fico a promis încetarea imediată a sprijinului militar slovac pentru Ucraina și că va bloca ambițiile de aderare la NATO ale Ucrainei, o politică foarte diferită de sprijinul ferm al Slovaciei pentru Ucraina pânâ în prezent.
Peter Pellegrini, liderul Hlas, a declarat că partidul său este „foarte mulțumit de rezultat”.
„Rezultatele de până acum arată că Hlas va fi un partid fără de care va fi imposibil să se formeze vreun fel de guvern de coaliție normal și funcțional”, a declarat Pellegrini, la rândul său fost premier.
„Pe de o parte, suntem foarte mulțumiți de acest lucru, pe de altă parte, aceasta este o responsabilitate majoră, o sarcină majoră de a ne asigura că, dacă există o ofertă de a forma o coaliție, vom lua decizia corectă și vom deveni parte dintr-un guvern care va scoate Slovacia din decăderea și criza în care ne-au băgat liderii anteriori ai țării,” a adăugat el.
Hlas a fost vag cu privire la poziția sa față de Ucraina în campania electorală. Pellegrini a sugerat anterior că Slovacia „nu mai are nimic de donat” Kievului, dar a mai spus că țara ar trebui să continue să producă muniție care este trimisă în Ucraina.
Consecințe majore pentru regiune
Slovacia, o națiune est-europeană de aproximativ 5,5 milioane de locuitori, a mers la vot pentru a-și alege al cincilea prim-ministru în patru ani, după ce s-a confruntat cu o serie de guverne de coaliție instabile.
Un guvern condus de SMER ar putea avea consecințe grave pentru regiune. Slovacia este membră atât a NATO, cât și a Uniunii Europene, și s-a numărat printre puținele țări europene care fac eforturi pentru sancțiuni dure ale UE împotriva Rusiei și a donat Ucrainei o cantitate mare de echipament militar.
Dar acest lucru se va schimba probabil în timpul guvernării lui Fico, care a acuzat „naziștii și fasciștii ucraineni” că l-au provocat pe președintele rus Vladimir Putin să lanseze invazia, repetând narațiunea falsă pe care Putin a folosit-o pentru a-și justifica invazia.
În timp ce era în opoziție, Fico a devenit un aliat apropiat al prim-ministrului ungar Viktor Orban, mai ales când a fost vorba de critici la adresa Uniunii Europene. Există speculații că, dacă se întoarce la putere, Fico și Orban s-ar putea asocia și s-ar putea crea obstacole pentru Bruxelles. Dacă partidul de guvernământ „Lege și Justiție” din Polonia reușește să câștige un al treilea mandat la alegerile parlamentare poloneze de luna viitoare, acest bloc de creatori de probleme din UE ar putea deveni și mai puternic.
Între timp, partidul liberal PS a făcut presiuni pentru un viitor complet diferit pentru Slovacia – inclusiv un sprijin puternic continuu pentru Kiev și legături puternice cu Occidentul.
Fico a fost anterior prim-ministru al Slovaciei timp de mai bine de un deceniu, mai întâi între 2006 și 2010 și apoi din nou din 2012 până în 2018.
El a fost forțat să demisioneze în martie 2018, după săptămâni de proteste în masă după uciderea jurnalistului de investigație Jan Kuciak și a logodnicei sale, Martina Kušnírová. Kuciak a scris despre corupția în rândul elitei țării, inclusiv a persoanelor apropiate direct de Fico și partidul său SMER.
Campania a fost marcată de îngrijorări legate de dezinformare. Věra Jourová, principalul oficial al Comisiei Europene pentru afaceri digitale, afirmând în avans că votul va fi un „caz de testare” a cât de eficiente au fost companiile de social media în contracararea propagandei ruse în Slovacia.
Sondajele sugerează că sentimentele lui Fico pro-Rusia sunt împărtășite de mulți slovaci.
Potrivit unui sondaj realizat de GlobSec, un think tank de securitate cu sediul în Bratislava, doar 40% dintre slovaci credeau că Rusia este responsabilă pentru războiul din Ucraina, cea mai mică proporție dintre cele opt state din Europa Centrală și de Est și baltice asupra cărora GlobSec s-a concentrat. În Cehia, 71% dintre oameni dau vina pe Rusia pentru război.
Aceeași cercetare a constatat că 50% dintre slovaci percep Statele Unite – aliatul pe termen lung al țării – ca pe o amenințare pentru securitate.
