Pictura despre lumea de dincolo, care îți dă fiori. Se află într-o mănăstire, la trei ore de București

La trei ore de agitația din București, se află o mănăstire care este printre cele mai vizitate obiective turistice din țară. Aici a fost cândva stareț Părintele Arsenie Boca, iar locul este renumit printre altele și pentru o pictură despre lumea de dincolo.

Pictura de la o mănăstire din munți care îți dă fiori

Pictura a stârnit fiori celor care au văzut-o. Mai exact, se găsește în Mănăstirea Brâncoveanu, cunoscută și ca Mănăstirea Sâmbătă de Sus, după numele comunei unde se află, de altfel. Locul este considerat o oază de liniște, dar și de regăsire interioară.

Mănăstirea Brâncoveanu este situată la poalele Munților Făgăraș, la o altitudine de peste 600 de metri, drumul către munți fiind accesibil turiștilor. Traseul este unul de-a spectaculos, dar trebuie să fii precaut să te echipezi cu toate cele necesare.

Aflați, totodată, că locul a fost întemeiat de domnitorul Constantin Brâncoveanu, care și-a dorit o mănăstire ortodoxă, cu scopul întăririi și salvării ortodoxiei de pericolul catolicizării. În anul 1785, când Constantin Brâncoveanu era deja decapitat de turci, lăcașul sfânt a fost dărâmat de un general vienez pe nume Preiss.

”Persecuţiile religioase ale stăpânirii austro-ungare au făcut mii de victime printre români. Schimbarea credinţei strămoşeşti a românilor ar fi condus uşor la pierderea identităţii lor naţionale. Românii ortodocşii au încercat să reziste, fiind ajutaţi în primul rând de bisericile şi mănăstirile lor.

Din această cauză a început calvarul distrugerii mănăstirilor şi bisericilor din Transilvania. Peste 250 de mănăstiri au fost distruse de tunurile şi armata generalului vienez Bukow trimis de Curtea de la Viena pentru a anihila rezistenţa ortodoxă. Multă vreme administraţia austro-ungară nu s-a atins de Mănăstirea Brâncoveanu, ctitoria domnitorului Constantin Brâncoveanu, datorită relaţiilor pe care domnitorul le avea la Curtea de la Viena.

După decapitarea domnitorului Constantin Brâncoveanu de către turci, în anul 1714, Curtea de la Viena a ţinut seama mai întâi de moştenitoarea domeniului, doamna Marica, soţia acestuia, şi apoi de faptul că mai rămăsese în viaţă un nepot al domnitorului”, apare pe site-ul oficial al Mănăstirii Brâncoveanu.

Cum arată pictura din mănăstire despre judecata de apoi

Mai târziu, locul a fost restaurat de Mitropolitul Dr. Nicolae Bălan, în anul 1926, iar sfințirea a fost făcută în anul 1946, după Al Doilea Război Mondial. Dincolo de acestea, mulți vizitatori rămân impresionați, dar și înspăimântați de o pictură din interiorul mănăstirii.

Pictură despre viața de apoi. Sursa foto: crestinortodox.ro

În pridvorul bisericii se află o pictură cu scene din Vechiul Testament, în care sunt redate Judecata de Apoi, inclusiv Raiul și Iadul. De asemenea, sunt redate și păcatele oamenilor, precum: vrăjitoria, hoția, lăcomia și multe altele care fac parte din încălcarea celor zece porunci.