Premierul Marcel Ciolacu se va întâlni vineri, la Bruxelles, cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu șefa PNRR, Cecile Gauer, pentru a le convinge să accepte un deficit bugetar de peste 5% din PIB pentru România, dar fără sancțiuni financiare și blocarea fondurilor europene.
„Nu ați avut succes la Bruxelles și acum trebuie să mă duc eu să rezolv lucrurile”, le-a transmis miercuri, în glumă, premierul Marcel Ciolacu miniștrilor care s-au întors de la negocierile cu reprezentanții Comisiei Europene, potrivit unor surse guvernamentale.
Miniștrii au prezentat un raport în fața premierului după discuțiile de la Bruxelles.
Libertatea a dezvăluit în premieră că ministrul de finanțe, Marcel Boloș, ministrul muncii, Simona Bucura Oprescu, și ministrul proiectelor europene, Adrian Câciu, nu au convins Comisia Europeană că măsurile fiscal-bugetare pregătite de coaliția de guvernare pot acoperi gaura de la buget.
De asemenea, nici în privința reformei pensiilor speciale nu s-a ajuns la un acord, iar Comisia Europeană a insistat și cu reforma pensiilor, care se află în întârziere.
Ministrul Boloș a declarat, în exclusivitate pentru Libertatea, că dacă se aplică simultan măsurile de austeritate, legea salarizării unitare și legea pensiilor, România poate ajunge în incapacitate de plată.
Programul de vineri al premierului Ciolacu este unul strâns. La ora 10.30 se vede cu președintele Consiliului European, Charles Michel, la 12.00 discută cu directorul general al SG Recover, șefa PNRR, Celine Gauer, la 14.00 are o întrevedere cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, iar întâlnirea decisivă este la ora 15.30 cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Deși au existat discuții ca la Bruxelles să fie prezent și președintele PNL, Nicolae Ciucă, oficialii români au renunțat la această idee.
Comisia Europeană a cerut măsuri mai dure în pachetul de măsuri fiscale discutat în coaliția de guvernare, lucru recunoscut de ministrul de finanțe, dar Marcel Boloș nu a prezentat un nou set de măsuri care să corespundă exigențelor UE, au dezvăluit surse guvernamentale.
Trei argumente folosite de premierul Ciolacu
În aceste condiții, premierul Ciolacu va prezenta în fața oficialilor UE același pachet de măsuri fiscal-bugetare discutat în coaliție.
Singura diferență față de întâlnirea de luni o va reprezenta cum va fi motivată argumentația pentru solicitarea României ca UE să accepte un deficit bugetar de 5,5% din PIB, în loc de 4,4% din PIB, cum s-a angajat prin legea bugetului și PNRR.
Oficialii români recunosc că este imposibil ca România să se încadreze în ținta de deficit asumată, de 4,4% din PIB, iar o țintă de deficit sub 5% ar obliga la măsuri dure care ar avea efecte economice, sociale, dar și politice.
Premierul Ciolacu va insista pe efectele războiului din Ucraina asupra economiei din România. Principalele elemente aduse în discuție se referă la transportul cerealelor, ajutorul economic și social dat populației refugiate din Ucraina, dar și efectele economice asupra portului Constanța. De asemenea, va fi adusă în discuție și starea drumurilor afectate de transportul de cereale din Ucraina.
„Dacă ministrul Boloș nu a prezentat cifre concrete, vom încerca să arătăm acum direct cum a fost afectată economia României”, a declarat un oficial guvernamental pentru Libertatea.
Ministrul de finanțe a susținut la Bruxelles că 0,4% din PIB au reprezentat cheltuielile directe cu refugiații, dar nu i-a convins pe oficialii europeni.
Al doilea argument îl reprezintă măsurile one-off care au generat o gaură la buget. Ministrul proiectelor europene, Adrian Câciu, le-a atras atenția oficialilor europeni că aceste măsuri nu sunt anuale, ci au fost luate ca răspuns la situația crizei economice și financiare după declanșarea războiului din Ucraina.
Oficialii guvernamentali români susțin că 2,4% – 3% din PIB sunt reprezentate de măsurile de tip one-off, adică au fost date o singură dată, nu se repetă anual.
Printre măsurile one-off invocate se numără:
15 miliarde de lei compensare pentru prețul energiei;
7 miliarde de lei în vouchere pentru alimente;
3,5 miliarde de lei vouchere facturi de energie.
Un al treilea argument invocat este legat de majorarea bugetului pentru Ministerul Apărării de la 2% din PIB la 2,5% după ce Rusia a invadat Ucraina.
Decizia a fost luată în CSAT și aprobată în Parlament prin legea bugetului pentru 2023. De asemenea, România ajută militar Ucraina, chiar dacă nu există un raport oficial privind dimensiunea ajutorului.
Comisia Europeană nu are încredere în Guvernul României
Reprezentanții Comisiei Europene au cerut, în mod repetat, reforme structurale și măsuri fiscal bugetare care să reducă în mod real gaura de la buget, și nu cosmetizări ale situației.
Cerințele Comisiei au fost prezentate de Libertatea:
majorarea TVA de la 19%;
în cazul în care nu se acceptă majorarea TVA, să există o singură cotă de TVA de 19%, fără pragurile reduse de 5% și 9%;
măsuri dure pentru impozitarea IMM-urilor privite drept paradisuri fiscale;
impozit progresiv;
reforma pensiilor și reforma salarizării unitare;
majorarea impozitului pe dividende de la 8% la 10%.
Conducerea PNL, absentă de la discuții
Măsurile fiscal-bugetare au fost discutate în coaliție în cerc restrâns, PNL fiind reprezentat doar de premierul Ciucă și ministrul de finanțe, Marcel Boloș.
Prim-vicepreședinții PNL nu au fost consultați nici măcar când s-a luat decizia ca Guvernul să-și angajeze răspunderea pentru măsurile fiscale.
Pentru a atenua starea de nervozitate din partid, Nicolae Ciucă le-a transmis pe grupul intern că toate măsurile urmează să fie discutate în Biroul Politic Național care se va reuni luni.
Principalele măsuri fiscal-bugetare negociate în coaliție sunt:
impozit pe profit de 10% pentru IT, dacă veniturile sunt peste 10.000 de lei. Exemplu: Un angajat IT cu venit de 25.000 de lei pe lună, va plăti impozit pe venit cu puțin peste 900 de lei după ce toate celelalte taxe sunt scăzute. Impozitul se va aplica doar sumei peste 10.000 de lei, nu întregii sume;
impunerea plății CASS pentru lucrătorii din industria alimentară, construcții, agricultură;
vouchere doar pentru angajații care câștigă sub un anumit plafon;
reguli mai dure pentru impozitare IMM-uri: impozit de 1% până la 60.000 de lei, impozit de 3% pentru IMM-uri cu profit peste 30%;
impozit de 1% pe cifra de afaceri pentru multinaționale dacă nu plătesc impozit pe profit de 16%;
salariu minim brut de 3.300 de lei. Se elimină facilitatea de 200 de lei fără taxe care funcționează în prezent;
majorare accize la băuturi și băuturile răcoritare care conțin zahăr;
reguli noi pentru PFA în privința plății CASS;
taxă de 0,3% pentru proprietățile și mașinile de lux cu valori peste 500.000 de euro, respectiv 75.000 de euro;
desființarea cotei de TVA de 5%, cu excepția vânzării de cărți, și majorarea cotei de TVA de la 9% la 19% pentru restaurante.
Libertatea a prezentat că Guvernul își bazează politica economică și fiscală pe un acord cu Comisia Europeană privind majorarea deficitului în 2023, dar și 2024, și pe banii din investiții, care nu vor fi folosiți în proporție de 100%. Din aceste două componente, Guvernul mizează pe cel puțin 40 de miliarde de lei.
Măsurile negociate la Bruxelles vor fi discutate și supuse aprobării sâmbătă în Consiliul Politic Național al PSD și în Biroul Politic Național al PNL la începutul săptămânii viitoare.
Foto: Hepta
