Mesajul de interes public, difuzat în calupurile publicitare și care arată cadrul legislativ cu privire la actul sexual cu un minor, a provocat dezbatere printre părinți. Ei consideră că acesta creează confuzie. Libertatea a discutat cu un specialist în comunicare, cu un psihoterapeut și cu un avocat.
De o lună și jumătate, calupurile publicitare de la radio și TV se termină cu o informare legislativă privind o modificare a Codului penal în ce privește violul. Aceasta se difuzează în intervalul orar 18.00-22.00 pe toate canalele, cu excepția celor dedicate copiilor. Difuzarea acestei reclame a fost impusă de Consiliul Național al Audiovizualului.
„Actul sexual comis de un major cu un minor sub 16 ani constituie viol, dacă diferența de vârstă este mai mare de 5 ani, și se pedepsește cu închisoarea”, este informarea difuzată din 14 iulie la radio și TV. Modificarea legislativă intră în vigoare de la 1 ianuarie 2024.
100 de femei au fost violate în 2021 în România, potrivit unui raport al violenței de gen. Cazurile de agresiune sexuală sunt extrem de frecvente. La sfârșitul săptămânii trecute, un bărbat a fost arestat după ce a agresat sexual și jefuit trei femei, în aceeași seară, în liftul unui bloc din sectorul 6. A fost surprins de camerele de supraveghere.
„Învățăm și definim la televizor ce e violul? Asta cam înseamnă stat eșuat”
În mediul online au apărut mai multe polemici privind mesajul și impactul pe care o astfel de campanie l-ar putea avea. „Nu e targetat corect. Nici vorbă să ajungă unde trebuie mesajul. Învățăm și definim la televizor ce e violul? Asta cam înseamnă stat eșuat”, „Nu doar mesajul e idiot, ci și legea. Adică un major de 18 ani poate avea un act sexual cu un minor de 13 ani și e ok, trebuie să aibă grijă doar să nu aibă mai puțin de 13 ani?” sau „Sună ciudat rău… Până la urmă, violul este tot viol, indiferent de diferența de vârstă”.
Cum le pot explica părinții copiilor ce e violul
Specialistul în comunicare Claudiu Vrînceanu a împărtășit pe pagina lui de Facebook indignarea pe care i-a stârnit-o mesajul. El spune că a primit întrebări din partea copiilor săi, și, deși afirmă că întrebările celor mici sunt ceva normal, de această dată au fost niște insistențe din partea lor, semn că mesajul nu este destul de clar.
Psihoterapeuta Denisa Petriș spune că părinții trebuie să le explice celor mici în termeni foarte simpli ce înseamnă violul: „E orice ni se întâmplă fără ca noi să ne dorim asta în mod explicit, cu entuziasm, cu convingerea faptului că ne dorim”.
Claudiu Vrînceanu
Ce vrea să spună, de fapt, modificarea legislativă
Vrînceanu mai spune că precizarea cu privire la diferența de ani expusă în informare lasă loc interpretărilor și apare întrebarea „Dacă e o diferență de vârstă mai mică e ok?”.
Avocatul Gabriel Turcu precizează că, de fapt, ceea ce vrea modificarea legislativă să spună este că și dacă există consimțământ în actul sexual dintre un major cu un minor sub 16 ani și diferența de vârstă este mai mare de 5 ani, actul tot este considerat viol.
Mesajul care este difuzat pe posturi de la jumătatea lui iulie face referire la Legea nr. 217/2023, care modifică Codul penal și care spune că cel care întreține relații sexuale „prin constrângere” cu un minor primește între 8 și 15 ani de închisoare, dar face închisoare, de la 7 la 12 ani, și dacă întreține relații sexuale „cu acordul” acestuia.
Anterior, Codul penal prevedea închisoare între 7 și 12 ani pentru cei care întrețineau relații sexuale cu un minor „prin constrângere”.
„Cu alte cuvinte, graţie noii legi, vom avea «viol cu acord» şi «viol fără acord». Ciudat, nu?”, a fost și opinia lui Cristi Danileț, într-un articol pe Hotnews.
Tocmai această specificație, „cu consimțământ”, este esențială, consideră avocatul Turcu. Anterior au existat numeroase cazuri în care judecători și procurori au iertat sau au dat pedepse mici unor acuzați de viol motivând că victima a consimțit. A fost și cazul unui agresor de 52 de ani care, potrivit Libertatea, a susținut în instanță că fata de 11 ani pe care a agresat-o l-ar fi provocat.
„Mesajul nu are claritatea pe care și-a dorit-o”
Mesajul este neclar și, potrivit părinților care au pornit această dezbatere, „invită mai degrabă la cum să eviți pedeapsa și am văzut că gândul ăsta e și la alții”, după cum crede Claudiu Vrînceanu că ar putea fi interpretat mesajul.
„Opinia mea este că mesajul nu are claritatea pe care și-a dorit-o tocmai prin felul ăsta scurt și la obiect de formulare a mesajului”, spune specialistul în comunicare.
Psihoterapeuta Denisa Petriș precizează despre modificarea legislativă că „Hiper reglementează și mai mult ce înseamnă la nivel societal ideea de consimțământ” și că „Legea e scindată de experiența de a fi victima unui abuz”.
Mesajul pune presiune pe victima unui abuz
În ceea ce privește expunerea copiilor la un astfel de mesaj, psihoterapeuta crede că nu e greșit faptul că se abordează lucruri legate de actul sexual, doar că acest mesaj ar putea schimba la nivel societal o percepție asupra abuzului: „Mai adaugă niște criterii pe baza cărora noi putem spune dacă e valid din partea noastră să ne simțim victimele unui abuz la un moment dat. Aș putea să cred că e ok ce mi s-a întâmplat, că nu e valid din partea mea să mă simt așa cum se simte – absolut tragic și dezumanizant – să fii victima unui abuz”, adaugă Petriș.
Specialistul în comunicare a spus pentru Libertatea că rezultatele campaniei se pot vedea cel mai bine în cercetări cantitative și calitative și asta ar trebui să urmărească aceasta: „O astfel de campanie măsoară mai ales indicatorii cantitativi și așa se va justifica și succesul unei astfel de acțiuni de comunicare. Mă aștept ca acțiunea să fie una de succes. Ar trebui făcută și o cercetare la nivel calitativ prin focus grupuri, interviuri unu la unu cu oamenii din audiență”.
Psihoterapeuta Denisa Petriș
„Campaniile de conștientizare sunt o completare benefică a publicității obligatorii”
Cu toate acestea, specialistul în comunicare spune că ar trebui să devină o practică comună aceea de a aduce la cunoștință publicului modificările legislative: „Demersul este binevenit. Probabil e și o reticență inclusiv din partea noastră, a consumatorilor, pentru că este ceva nou”.
De aceeași părere este și avocatul Gabriel Turcu: „Promovarea sau conștientizarea unei norme juridice cu caracter de noutate, care aduce o repoziționare în raporturile sociale între oameni, e binevenită”.
Avocatul mai spune că e bine ca modificările unor legi să fie însoțite de campanii media: „Campaniile de conștientizare sunt o completare benefică a publicității obligatorii, dar neeficiente dacă sunt făcute prin Monitorul Oficial”.
Gabriel Turcu
În paralel, ar trebui făcută educație sexuală
Psihoterapeuta e de părere că mesajul informativ din media nu e însă o metodă care să aibă un efect dorit, el trebuind să fie completat de lucruri precum educația sexuală.
„Educația sexuală e o altă soluție, pentru că ne învață despre consimțământ – cum îl dăm, cum îl luăm înapoi, cum îl cerem și ne ajută să navigăm puțin mai ușor prin acele situații. Și, în general, cred că o chestie importantă ar fi ca oamenii care propun astfel de proiecte de lege să se consulte cu cineva informat în acest domeniu”.
