,,Războiul a început acasă”. Mamele și soțiile soldaților ruși ,,se iau la trântă” cu Kremlinul. Cine sunt femeile care se luptă cu Putin

Într-o cultură militarizată construită pe baza patriarhatului, noua opoziție din Rusia este formată din ce în ce mai mult din femei, scrie sâmbătă, 9 martie, Politico, notând că eliminarea din societate a celor mai importanți activiști și politicieni critici, precum și războiul din Ucraina le-a determinat pe mamele și soțiile soldaților ruși să ,,se ia la trântă” cu Kremlinul.

La trei zile după ce s-a aflat vestea morții celui mai important opozant rus, Aleksei Navalnîi, soția acestuia, Iulia, a anunțat că îi va prelua cauza.

,,Trebuie să formăm un singur pumn puternic și să îl folosim pentru a lovi acest regim nebun”, a îndemnat ea, într-o curajoasă înregistare vide publicată pe YouTube.

După ani de zile în care s-a prezentat mai degrabă drept o casnică fără interes pentru o carieră politică, transformarea Iuliei Navalnaia a fost senzațională, deși nu este un eveniment izolat.

Iulia Navalnaia, la BRUXELLES, BELGIA – 19 FEBRUARIE 2024 / Profimedia Images

Aproape sigur, președintele rus Vladimir Putin, va fi reales săptămâna viitoare. Dar, la fel ca și planul ratat de cucerire a Ucrainei, încercarea Kremlinului de a anihila criticile acasă s-a dovedit a fi o încercare mai puțin reușită decât operațiunea ,,fulger” care s-a dorit.

Ceea ce ar fi trebuit să fie ,,pământ pârjolit” este, în schimb, un teren fertil pentru ca nou-venitele să preia mănușa opoziției.

Vid de putere

După moartea subită a lui Navalnîi, luna trecută, în colonia penitenciară ,,Lupul Polar” aflată la nord de Cercul Arctic, restul politicienilor veterani ai opoziției ruse se află aproape toți în exil, în închisoare sau sunt vizați de dosare penale.

Dându-și seama de acest lucru, Ekaterina Dunțova, fostă jurnalistă și mamă care își crește singură cei trei copii, s-a prezentat în noiembrie anul trecut pentru a candida împotriva lui Putin, mizând pe cartea opoziție față de războiul din Ucraina. ,,Cineva trebuia să o facă”, a declarat ea, pentru Politico, de la moscova, într-o conversație telefonică.

MOSCOVA, RUSIA – 30 DECEMBRIE 30: Jurnalista Ekaterina Duntsova face declarații în fața presei, după ce Comisia Electorală Centrală a Rusiei i-a respins cererea de candidatură la alegerile prezidențiale din cauza unor deficiențe în documentele sale / Profimedia Images

Peste noapte, ea a devenit o vedetă politică.

Aproape la fel de rapid, autoritățile electorale au descalificat-o. Lui Boris Nadejdin, un alt candidat anti-război – dar care avea legături strânse cu anturajul lui Putin – i s-a permis să treacă la următoarea etapă a alegerilor, aceea de a depune listele de smnături.

,,Probabil că s-au gândit: Nu avem nevoie de un fel de Svetlana Tihanovskaia, mai bine o ținem la distanță”, a declarat Dunțova. Ea s-a referit astfel la lidera din exil a opoziției belaruse, care a devenit imaginea protestelor de masă împotriva realegerii trucate a președintelui Alexandr Lukașenko, în 2020, pentru un nou mandat.

Și candidatura lui Boris Nadejdin la prezindețialele din martie a fost în cele din urmă anulată. Dar nu înainte ca rușii, cu binecuvântarea lui Dunțova, să se prezinte în număr mare la birourile de campanie ale lui Nadejdin din întreaga țară și din străinătate în semn de susținere.

A fost prima manifestare publică a sentimentelor anti-Kremlin după începutul invaziei pe scară largă din Ucraina a Rusiei. Ulterior, la începutul lunii martie, o prezență uriașă s-a înregistrat la Moscova, la înmomrmântarea lui Navalny.

,,Oamenii practic imploră: dați-ne ceva ce putem face”, a afirmat Dunțova, care a adăugat că își va continua activitatea politică.

,,Disensiuni” patriotice

Dacă nu ar fi fost războiul din Ucraina, Maria Andreieva ar fi fost probabil în continuare un medic pediatru și o tânără mamă cu o căsnicie fericită, fără niciun interes pentru politică.

Astăzi, ea este femeia de frunte a unei mișcări mai mici de protest, dar dure, a soțiilor și rudelor soldaților ruși care au fost trimiși pe frontul din Ucraina. ,,Circumstanțele nu mi-au lăsat altă opțiune”, a spus Andreieva, pentru publicația de la Bruxelles.

Solicitând, inițial, doar întoarcerea propriilor soți, care au fost recrutați în cadrul campaniei de mobilizare decretate de Putin 2022, femeile au devenit din ce în ce mai explicite în criticile lor la adresa Kremlinului pe măsură ce războiul s-a prelungit.

Într-un ritual încărcat de simbolism, ele au depus în fiecare sâmbătă garoafe roșii la Mormântul Soldatului Necunoscut din fața zidurilor Kremlinului, cu fețele încadrate de eșarfe albe.

,,Nu suntem pregătite să acceptăm umilirea bărbaților noștri!” a scris Andreieva, într-o seria de mesaje presărate cu semne de exclamare.

Maria Andreieva, al cărei frate luptă în Ucraina, vorbește în timpul unei întâlniri a soțiilor soldaților ruși cu Boris Nadejdin, un politician rus liberal care aspira să candideze la alegerile prezidențiale din martie. MOSCOVA, RUSIA, joi, 11 ianuarie 2024 / Profimedia Images

Ca mame și soții loiale, femeile nu se potrivesc cu modul în care presa rusă de stat îi ,,caricaturizează” pe așa-zișii ,,trădători”, ele întruchipând multe dintre valorile conservatoare pe care Kremlinul însuși le proclamă. De asemenea, ele sunt greu de încadrat ca fiind ,,liberale și agenți occidentali”, deși unii propagandiști au încercat.

Protestele lor distrug narațiunea lui Putin privind sprijinul unanim pentru război și dau de înțeles că nemulțumirea este mai răspândită decât ar vrea să creadă televiziunile ruse de stat.

În cea mai mare parte, mass-media de stat încearcă să ,,amestece” povestea lor cu a altor femei, care propovăduiesc aceeași loialitate față de Kremlin precum cea față de proprii soți.

,,Războiul a început acasă”

Pentru feministele din Rusia, după ani de zile în care s-au simțit neauzite, implicarea rusoaicelor în politică stârnește atât speranță, cât și frustrare.

,,Ceea ce se întâmplă în Ucraina nu a apărut din senin, ci face parte dintr-o problemă sistemică”, a declarat activista Viktoria Privalova, pentru Politico. Ea a spus că deceniile de violență de gen nepedepsită în Rusia au dus la transformarea violenței în normă: “Războiul a început acasă”.

Privalova este un membru activ al canalului ,,Feminists Anti-War Resistance” de pe Telegram. Grupul a fost lansat la o zi după ce Putin și-a anunțat invazia și a devenit o resursă importantă pentru rușii anti-război, încurajând activismul prin intermediul unor forme mai degrabă ,,artistice” de protest.

Acest lucru nu este lipsit de riscuri, după cum arată cazul activistei feministe și artistei Alexandra Skochilenko. Aceasta a fost condamnată la șapte ani de închisoare pentru că a înlocuit etichetele de preț din supermarketuri cu mesaje împotriva războiului.

Grupul ,,Feminists Anti-War Resistance” a fost, de asemenea, catalogat drept ,,agent străin”, o etichetă stigmatizantă din epoca sovietică care implică o supraveghere sporită din partea guvernului.

Acoperite cu sânge fals, activistele Rezistenței feministe olandeze împotriva războiului stau jos, protestând în fața unui tanc rusesc avariat, în Țările de jos. Sursa: Profimedia

Este probabil ca presiunea să crească, pe măsură ce autoritățile încearcă să demonstreze că nu țin cont de gen atunci când este vorba de disidență.

În luna aprilie a anului trecut, deputatul rus Oleg Matveichev a propus chiar interzicerea feminismului pe motiv că ar fi o ,,ideologie extremistă”, o etichetă care a fost aplicată recent ,,mișcării internaționale LGBT”.

“Este clar că autoritățile văd femeile ca pe o amenințare și simt puterea lor, dar nimeni nu înțelege cum să le stăpânească”, a spus Privalova.

Pe măsură ce numărul morților crește pe front și unii soldați ruși se întorc din Ucraina, aceștia aduc cu ei acasă ororile războiului. Deja există zeci de relatări în presa locală despre trupele care se întorc în țară și care se lansează într-o serie de violențe precum incendii, jafuri, violuri și crime.

Femeile din Rusia au o lungă tradiție în ceea ce privește împotrivirea față de liderii lor însetați de război. În perioada sovietică, femeile au avut un rol esențial în lobby-ul pentru drepturile recruților din Afganistan și în expunerea cazurilor de hărțuire din armată.

Iar în timpul primului război din Cecenia, din 1994, protestele publice ale femeilor cecene și ale mamelor soldaților ruși au fost un factor cheie în presarea Kremlinului pentru a pune capăt luptelor.

Acest lucru este greu de imaginat astăzi.

După ani de represiune și cenzură, ciocnirile rămân limitate la grupuri specifice și nu inspiră un sprijin de masă, spune Elena Koneva, fondatoarea agenției independente de cercetare ExtremeScan, care analizează opinia publică din Rusia.

“Ceea ce vedem în Rusia este o societate complet atomizată și o absență totală a solidarității”, a declarat ea, pentru publicația de la Bruxelles.

În sondajele ei, majoritatea femeilor care au declarat că au cunoscut personal pe cineva care a fost pe linia frontului au susținut războiul. “Ele nu pot suporta ideea că totul ar putea fi în zadar”, a explicat Koneva.

În mod similar, doar 13% dintre femeile intervievate au susținut apelul soțiilor soldaților la implementarea unei rotații a forțelor, probabil pentru că se tem că aceasta ar crește șansele ca ele însele să-și piardă soții.

Nu ajută nici faptul că micile grupuri de protest nu au o platformă sau o agendă unificată.

“Suntem de acord că războiul ar trebui să se încheie, dar nu există o viziune comună despre cum ar trebui să arate o viață în pace”, a precizat Privalova.

Și mai apoi și rezistența cu care se confruntă femeile chiar și în propriile rânduri. Dunțova a spus că s-a confruntat cu presiuni pentru a se da la o parte și a lăsa un bărbat să preia conducerea. “Este pur și simplu misoginism vechi”, a spus ea.

În aceste condiții, cea mai bună armă a Kremlinului este de a exploata sexismul din societate deja existent.

Navalnaia, în special, a fost supusă unei campanii de defăimare fără precedent, cu fotografii trucate, care ar fi indicat legături romantice cu diverși bărbați.

În același timp, intrând în al treilea an de război și confruntându-se cu o criză demografică, Kremlinul se bazează pe femei pentru a face din Rusia, pe timp de război, o țară de succes.

Kremlinul a numit anul 2024 “Anul familiei”. Oferindu-și joi felicitările cu ocazia Zilei Femeii, Putin a salutat maternitatea ca fiind “o misiune glorioasă pentru femei”.

Pentru mulți, însă, vechile clișee nu mai sunt suficiente.

“Toată lumea s-a săturat de acești bărbați depășiți cărora le place să vorbească despre maternitate, dar nu o prețuiesc”, a declarat Andreieva. “Nu dăm naștere copiilor și nu îi creștem doar pentru ca mai târziu să fie exploatați pentru război!”, a punctat ea.

Foto: colaj Profimedia Images