REPER nu renunță la proiectul de lege care vrea test psihiatric pentru candidații la parlamentare. Medic psihiatru: „Politicienii folosesc termeni medicali pe care nu-i înțeleg”

„Mă surprinde ușurința cu care politicienii propun niște lucruri în spațiul public”, spune psihiatrul Eugen Hriscu, pentru Libertatea. „Dacă cineva este violent sau comite fapte reprobabile, nu înseamnă neapărat că are o tulburare psihică”, explică specialistul. Inițiativa lui Andrei Lupu de la REPER, pentru care a semnat și deputatul Cătălin Teniță, a venit în urma unui scandal provocat de Diana Șoșoacă, în plenul reunit al Parlamentului. Proiectul propune ca persoanele care vor să ocupe funcția de parlamentari să fie evaluate întâi de un psihiatru. 

„Fără persoane care nu pot trece un test psihiatric de bază în Parlament!”. Așa își începe Cătălin Teniță, deputat REPER, o postare recentă de pe contul său de Facebook. Una editată. Îndemnul inițial, pe care l-a modificat în urma criticilor, era: „Fără dezaxați în Parlament”. 

Postarea inițială a deputatului Cătălin Teniță, modificată ulterior

Acesta a mai precizat că a semnat și că susține „din toată inima” inițiativa legislativă a lui Andrei Lupu, colegul său de partid. Se referă la un proiect de lege care propune evaluarea psihiatrică a candidaților la parlamentare. Adică aceștia ar trebui „să depună un certificat medico-legal psihiatric, care să ateste faptul că nu suferă de o tulburare psihică gravă”, a mai scris Teniță.

Apoi, a scris că obligativitatea ar fi pentru candidații „fără discernământ”, nu pentru persoanele cu „boli nervoase”. 

Totul a pornit de la scandalul din Parlament, de pe 26 iunie, care a avut-o în centru pe Diana Șoșoacă. Senatoarea exclusă din AUR a sunat din clopoțel și a fluierat în timpul ședinței unde se vota eliminarea pensiilor parlamentarilor. 

Reacții: „La ce fel de patologie psihiatrică faceți referire când folosiți eticheta de «dezaxat»?

În textul său de pe Facebook, Teniță a făcut și o comparație între situația celor candidează la parlamentare și a cetățenilor care vor să obțină permisul de conducere. „Dacă cerem astfel de certificat pentru cei care ar putea să ucidă la volan, cu atât mai mult trebuie să cerem o minimă verificare psihiatrică pentru cei care vor să decidă soarta a milioane dintre semenii lor”, mai precizează în postare.

Au curs peste 250 de comentarii, foarte multe negative vizavi de afirmațiile deputatului. „Indiferent cine și cât v-a supărat, nu este acceptabil să etichetați o categorie de oameni ca fiind dezaxați. La ce fel de patologie psihiatrică faceți referire când folosiți eticheta de «dezaxat»? Persoane cu psihoză, cu depresie, cu anxietate, cu tulburări de personalitate, dependențe de substanțe sau alcool? Vă asigur că persoanele care vă deranjează pe dumneavoastră vor trece cu brio un examen de specialitate”, a comentat un psiholog. 

<strong>Libertatea l-a contactat pe Cătălin Teniță și l-a întrebat ce diagnostic ar împiedica o candidatură la parlamentare. „Sunt două cazuri foarte clare. Ele trebuie definite de specialist. Primul este lipsa discernământului, iar al doilea este legat de incapacitatea gravă de a-și exercita mandatul. Nu sunt psihiatru ca să spun cum trebuie formulată chestia asta”, a răspuns deputatul.</strong>

Psihiatru: „Sunt situații foarte specifice pe care domnul în cauză evident nu le stăpânește” 

Ziarul l-a contactat pe Eugen Hriscu, medic psihiatru și psihoterapeut, pentru a explica, dacă o persoană cu un comportament mai degrabă „negativ” înseamnă că suferă automat de o tulburare de sănătate mintală.   

Eugen Hriscu, medic psihiatru și psihoterapeut

„Dacă cineva este violent sau comite fapte reprobabile, nu înseamnă neapărat că are o tulburare psihică. De asemenea, o persoană cu o tulburare psihică, dacă urmează un tratament, poate să funcționeze fără probleme. Tulburările nu pot să împiedice pe cineva să acceadă la o funcție publică”, spune Hriscu.  

Educația este cea care poate rezolva problema acestor comportamente indezirabile, adaugă specialistul. „Să nu încerce să folosească psihiatria ca o formă de curățare a societății românești de comportamente nedorite. Votul este un mecanism de control, nu psihiatrul”, mai spune medicul. 

Ușurința politicienilor de a se folosi de termeni medicali „pe care nu-i înțeleg”

Specialistul atrage atenția asupra faptului că politicienii utilizează cu ușurință termeni medicali pe care nu-i înțeleg și că nu sunt conștienți de impactul pe care îl au cuvintele și inițiativele lor. 

„Mă surprinde ușurința cu care politicienii propun niște lucruri în spațiul public fără să se gândească la consecințe și fără să se consulte cu specialiști. Absența discernământului este un termen medico-legal foarte strict și presupune incapacitatea de a face diferența dintre bine și rău”, explică psihiatrul. 

Hriscu oferă și două exemple de context în care un om nu mai poate discerne: 

O persoană psihotică este lipsită de discernământ – poate fi afectată total, parțial, temporar, definitiv; asta stabilesc medicul legist și psihiatrul – sau o persoană în comă. Sunt situații foarte specifice pe care domnul în cauză evident nu le stăpânește.

Eugen Hriscu, psihiatru:

În ce privește faptul că deputatul a folosit cuvântul „dezaxat” în postarea inițială, psihiatrul subliniază că asemenea exprimări „nu au ce să caute în comunicarea publică a unei persoane cu nivelul dumnealui de responsabilitate și de vizibilitate”. 

Iar comparația cu permisul de conducere o consideră nepotrivită. „Să conduci este o abilitate fizică, trebuie să ai un anumit tip de coordonare, să recunoști anumite reguli și să le respecți. Sunt lucruri foarte diferite”, mai spune Hriscu. 

„O bucată de hârtie nu va rezolva nimic”

Specialistul amintește că pe politicieni ar fi important să-i preocupe alte aspecte legate de sănătatea psihică. De pildă: Cum ajutăm un angajat care are probleme de sănătate mintală, fără să-l concediem? Mai ales în condițiile în care, în societatea noastră, oamenii cu tulburări psihice încă sunt frecvent stigmatizați. 

„O bucată de hârtie nu o să rezolve niciodată nimic”, adaugă medicul cu privire la evaluarea psihiatrică a candidaților la parlamentare. 

„Și-au falsificat doctorate, darămite un certificat”, încheie acesta. 

Inițiator: „Înțeleg și opiniile mai puțin favorabile” 

Contactat de Libertatea, deputatul Andrei Lupu, inițiatorul proiectului, spune că a primit reacții favorabile „și din spațiul public, și din partea altor partide”, pentru proiectul său. 

Andrei Lupu, ales pe listele USR și în prezent membru REPER

„Înțeleg și opiniile mai puțin favorabile și sunt pe deplin deschis să le discutăm și să identificăm o formă mai bună, bazată și pe contribuții ale specialiștilor, care să poată fi adoptată”, adaugă Lupu. 

Ziarul a luat legătura și cu deputatul REPER Cătălin Teniță, coinițiator al proiectului, și l-a întrebat de ce susține această inițiativă. „Chestiunea legată de capacitatea și discernământul aleșilor este o discuție care trebuie avută. Eu nu mi-am retras semnătura de pe proiect, proiectul este depus de Andrei Lupu”, spune acesta. 

Teniță face trimitere la Constituția SUA

Teniță precizează că inițiativa „nu are legătură cu statutul persoanelor cu boli psihice, nu are legătură cu limitarea drepturilor persoanelor”. Și face trimitere la Constituția Statelor Unite: „Are un amendament care arată că, în anumite situații, inclusiv președintele ales al celei mai mari democrații poate fi scos din funcție pe criterii de incapacitate mintală. În Constituție scrie că dreptul de a alege și a fi votat depinde de capacitatea mintală a unei persoane.” 

Foto: Facebook Cătălin Teniță

A văzut opiniile de pe rețelele sociale atât ale celor care sunt de acord cu proiectul, cât și ale celor care-l critică, spune deputatul. „Este important să avem o discuție despre modul în care politicienii își exercită, în deplinătatea facultăților mintale, mandatul. Trebuie să ținem cont de Constituție, de drepturile omului, dar trebuie ținem cont și de o responsabilitate care trebuie exercitată cum trebuie”.

Copreședinta REPER: „Am încredere că vor retrage proiectul”

Ramona Strugariu, deputată europeană și copreședintă REPER, a publicat pe contul său de Facebook o poziție vizavi de proiectul depus de colegul ei, Andrei Lupu: „Nu a fost o inițiativă discutată şi asumată intern de REPER, ci una individuală, declanşată cel mai probabil de o frustrare şi o furie pe care le înțeleg foarte bine (…) De altfel, am încredere că cei care au depus/susținut proiectul vor ajunge la aceeaşi concluzie cu mulți dintre voi foarte repede şi îl vor retrage”, a scris aceasta. 

Ramona Strugariu, copreședintă REPER

Ea a mai adăugat că politicienii actuali ar trebui să facă eforturi să-i convingă pe cât mai mulți oameni „care au curaj, răbdare și putere de convingere” să intre la rândul lor în politică. Pentru că de acolo vin schimbările, nu prin „excluderea unor categorii”. 

Întrebat despre reacția copreședintei REPER, Teniță răspunde: „nu există mandat imperativ (nu este obligat să acționeze conform voinței electoratului, n.r.) în partidul nostru și nici în Constituție”. Deputatul a mai precizat că a citit recomandarea lui Strugariu, dar și-a păstrat sprijinul pentru inițiativa legislativă. 

„Dacă nu mi-am retras semnătura înseamnă că nu țin cont de poziția domniei sale? Am decis să-mi mențin semnătură. Dacă domnul Lupu va decide să renunțe la proiect, evident că și ceilalți se vor retrage”.

Democrația înseamnă și „proiecte care uneori par mai ciudate”

Cătălin Teniță consideră că „nu sunt afectate drepturile omului prin depunerea unui proiect”. Dacă există critici în ce privește o inițiativă legislativă, nu trebuie să renunți complet la ea, subliniază deputatul: „Democrația înseamnă chiar proiecte care uneori par mai ciudate”.

Este aceasta o lege „anti-Șoșoacă”, l-au întrebat reporterii Libertatea. „Nu vreau ca doamna Șoșoacă să nu mai participe la alegeri, e dreptul fiecărui om să fie ales. Văd inițiativa ca pe un echilibru al puterilor, așa cum avem pentru magistrați anumite controale (teste psihologice, n.r.)”, încheie Teniță.

 Read More