Războiul din Ucraina continuă să distrugă viețile copiilor și ale familiilor acestora. Timp de doi ani, copiii ucraineni au îndurat suferințe pe care niciun copil nu ar trebui să le îndure: strămutare, distrugerea locuințelor și a comunităților lor, pierderea familiei și a prietenilor. Viețile lor au fost perturbate în moduri care, din păcate, vor avea un impact negativ de durată asupra viitorului lor. Milioane de copii trăiesc și cresc acum într-o stare continuă de teamă, incertitudine și lipsuri, scrie Anna Riatti, reprezentanta UNICEF în România, într-un comentariu în Libertatea.
Peste 1.860 de copii au fost uciși sau răniți în acești ultimi doi ani.
Despre război se vorbește acum mai puțin în mass-media, dar nu trebuie să uităm că peste 5,9 milioane de persoane din Ucraina – 88% dintre acestea fiind femei și copii – sunt acum refugiați în afara Ucrainei – cea mai mare deplasare de persoane din Europa de la cel de-Al Doilea Război Mondial încoace.
Încă din prima zi a războiului, românii și autoritățile române au acționat cu promptitudine pentru a ajuta valurile de refugiați care au trecut granița. Împreună cu partenerii săi, UNICEF a lucrat pentru a oferi sprijinul necesar. Peste 202.000 de persoane au avut acces la Punctele albastre – spațiile sigure, centrele de protecție și sprijin, dezvoltate alături de UNHCR. 35.000 de copiii au fost înregistrați în sistemul național de management al informațiilor Primero, dezvoltat de UNICEF, pentru a sprijini accesul acestora la servicii. Și, pe măsură ce acești doi ani au trecut, a devenit clar că sprijinul nostru trebuie să se adapteze și să continue în moduri diferite și durabile, în direcția incluziunii, care poate fi realizată doar prin consolidarea sistemelor sociale și de protecție existente.
Serviciile de sănătate mintală, o prioritate
Peste 77.000 de refugiați din Ucraina sunt înregistrați în prezent în România, majoritatea fiind femei și copii. UNICEF a oferit peste 33.000 de materiale didactice și 5.000 de laptopuri copiilor și școlilor, pentru ca aceștia să-și poată continua educația, în timp ce 28.000 de copii au primit haine de iarnă. Din martie 2022, au fost înființate 34 de centre de joacă, învățare și parenting susținute de UNICEF, care funcționează în cadrul diferitelor tipuri de parteneriate. Peste 3.000 de copii și 2.500 de părinți au beneficiat în mod direct de serviciile acestor hub-uri.
Sprijinul nostru trebuie să ajungă și în ariile care au beneficiat de mai puțină atenție în primele luni ale conflictului, când trebuiau satisfăcute cele mai imediate nevoi. Dificultățile cu care se confruntă copiii refugiați din cauză că au fost nevoiți să-și părăsească familiile, casele, prietenii, școlile și comunitățile vor avea un impact devastator asupra viitorilor adulți dacă nu sunt abordate.
Acesta este motivul pentru care UNICEF s-a concentrat de la început și continuă să își concentreze o parte semnificativă a eforturilor sale pe susținerea sănătății mintale și a bunăstării psiho-sociale a copiilor. Ca urmare a activității UNICEF, peste 27.000 de copii și persoane care îi au în grijă au accesat servicii de sănătate mintală și sprijin psihosocial.
Trebuie să investim mai mult în servicii de sănătate mintală și de sprijin psihosocial în toate sectoarele și serviciile comunitare, nu doar pentru copiii refugiați, ci pentru toți copiii, inclusiv pentru copiii români, așa cum arată deja rapoartele UNICEF.
Un sondaj U-Report privind sănătatea mintală realizat în rândul a 70 de tineri ucraineni din România a arătat că un sfert dintre aceștia au raportat un echilibru emoțional „slab” sau „foarte slab”, ceea ce reflectă factori de stres semnificativi, posibil legați de strămutare, de adaptarea culturală sau de impactul conflictului din țara lor de origine. Majoritatea au considerat că echilibrul lor emoțional este „mediu”, acest lucru sugerând o potențială vulnerabilitate și un mecanism de adaptare prin care respondenții minimalizează importanța stresului cauzat de stigmatizare sau de lipsa sprijinului disponibil. Printre obstacolele identificate de copiii înșiși în calea obținerii sprijinului psiho-social și de sănătate mintală de care au nevoie se numără constrângerile financiare și lipsa de cunoștințe cu privire la unde se pot adresa pentru ajutor.
Una dintre cele mai eficiente modalități de a oferi acest sprijin este creșterea incluziunii copiilor ucraineni în comunitățile în care trăiesc. Acest lucru îi face să simtă că fac parte din comunitățile în care trăiesc. Și aici putem juca cu toții un rol decisiv în asigurarea unui viitor comun durabil și a unei reconstrucții postbelice mai rapide a comunităților afectate.
Rolul profesorilor și al personalului școlar este esențial. Aceștia ar trebui să fie instruiți și susținuți pentru a include toți copiii și pentru a oferi o educație de calitate, în special pentru copiii cu dizabilități, precum și pentru a oferi servicii de sănătate mintală și sprijin psihosocial, tehnologie asistivă și servicii de sprijin lingvistic.
UNICEF colaborează cu guvernul, cu agențiile ONU, cu societatea civilă și cu sectorul de afaceri pentru a completa eforturile naționale, pentru a răspunde nevoilor umanitare și pentru a merge în direcția creării unei rețele de referire pentru servicii sociale accesibile refugiaților ucraineni și altor populații afectate.
Sănătatea mintală și sprijinul psihosocial ar trebui să se extindă, de asemenea, la familii, prin punerea în aplicare a unor programe de promovare a parentingului pozitiv și a îngrijirii afective, precum și de sprijinire a bunăstării și a sănătății mintale a celor care se ocupă de creșterea copiilor.
Intervenția în școli și în comunități este, de asemenea, esențială, pentru a ne asigura că toți copiii și adolescenții învață și interacționează în medii sigure, atât online, cât și offline.
Din păcate, importanța sănătății mintale și a bunăstării psihosociale nu este încă recunoscută – din cauza contextelor culturale și a datelor limitate. Trebuie, de asemenea, să învățăm să vorbim despre sănătatea mintală în mod diferit și să comunicăm mai bine pentru a schimba în mod eficient discursul public și pentru a combate stigmatizarea și discriminarea.
Cu eforturi susținute și intervenții adecvate, schimbarea se produce și începem să vedem rezultatele pe care le dorim. Poveștile din spatele lor sunt emoționante, cum este cea a Irynei, psiholog la Centrul Ucrainean de Tineret din Timișoara, sprijinit de UNICEF, care ajută copiii refugiați ucraineni care au trecut prin suferințele războiului și ale strămutării. Copiii care vin la centrul de tineret poartă adesea povara grea a anxietății legate de război, după ce au suferit din cauza pierderii celor dragi. Dificultățile de comunicare și dorul de țara lor natală se adaugă la provocările cu care se confruntă tinerii refugiați ucraineni.
Este datoria noastră, a tuturor, să facem ca sistemele de protecție a copiilor refugiați să funcționeze, cu rezultate pentru toți copiii din România, în special pentru cei mai vulnerabili. Trebuie să facem tot ceea ce este necesar pentru a face ca lucrurile să meargă înainte. Acest război a fost devastator pentru copiii din Ucraina.
Cei doi ani de război în Ucraina ne reamintesc că stă în puterea noastră să facem schimbările necesare pentru a nu lăsa niciun copil în urmă.
