A început procesul agentului german care a primit 450.000 de euro de la ruși și le-a dat informații secrete legate de războiul din Ucraina. Carsten L., un angajat al Serviciul Federal de Informații, care ar fi transmis în secret rușilor informații de mare importanță, riscă închisoare pe viață, scrie ediția în limba română a Deutsche Welle.
Acum un an, cu numai câteva zile înainte de Crăciun, Serviciul German de Informații (BND) descoperea un presupus spion chiar în rândurile sale. „Suspectul a fost arestat sub suspiciunea de trădare de țară”, preciza Procuratura Generală din Karlsruhe, într-un comunicat emis pe 22 decembrie 2022, la o zi după reținerea lui Carsten L., angajat al BND.
Acesta este acuzat că „în anul 2022 a transmis unui serviciu secret rusesc informații la care avea acces, în virtutea calității sale de lucrător al BND”. Cazul a declanșat îngrijorare la Berlin, în condițiile atacului ilegal ordonat de președintele rus Vladimir Putin împotriva Ucrainei, pe 24 februarie 2022.
Miercuri, 13 decembrie, la un an de la arestarea lui, suspectul a fost dus în fața judecătorilor de la Tribunalul din Berlin. Pe banca acuzaților se află și presupusul complice al lui Carsten L., omul de afaceri Arthur E. Ei sunt acuzați că, împreună cu un om de afaceri din Rusia, urmărit penal separat, ar fi furnizat date sensibile serviciului de informații interne rus, FSB.
Potrivit procurorului general, investigațiile au fost efectuate în strânsă cooperare cu BND și cu sprijinul Biroului Federal de Investigații al SUA (FBI). Inculpații sunt acuzați de trădare „deosebit de gravă”. Actul de acuzare vorbește despre nouă documente ale Serviciului Federal de Informații și despre un proiect de colectare de informații tehnice.
În septembrie și octombrie 2022, Carsten L. ar fi tipărit sau fotografiat materialele strict secrete de pe computerele sale de la centralele BND din Berlin și din Pullach. Arthur E. le-ar fi dus apoi la Moscova și le-ar fi transmis serviciilor secrete rusești. Aceste întâlniri ar fi fost aranjate de către omul de afaceri rus. Tot el ar fi rezervat și plătit zborurile lui Arthur E. spre Moscova.
Actul de acuzare oferă detalii suplimentare: „În timpul unei întâlniri la Moscova din septembrie 2022, un angajat al FSB i-a înmânat lui Arthur E. o listă de întrebări care prezentau un interes deosebit pentru serviciile secrete ruse. Pentru a răspunde, Carsten L. a oferit din informații ale Serviciul Federal de Informații. Arthur E. a transmis apoi răspunsurile către FSB, în cadrul unei întâlniri din octombrie 2022”.
Informațiile unei surse BND dezvăluite că e vorba despre secrete de stat. Iar vânzarea lor a „creat un dezavantaj deosebit de grav pentru securitatea externă a Republicii Federale Germane”. Sumele generoase de bani pe care FSB le-a plătit suspectului dovedesc importanța deosebită a informațiilor livrate de Carsten L.
El ar fi primit 450.000 de euro de la serviciile secrete rusești, iar Arthur E. cel puțin 400.000 de euro, cash, într-o valiză. Potrivit biroului procurorului federal, Arthur E. ar fi ridicat acești bani în numerar la Moscova, în noiembrie 2022. Pentru introducerea în Germania a acestor bani s-a dovedit utilă influența complicelui său de la BND. „Cu această ocazie, la reintrarea în Germania, Carsten L. s-a asigurat că Arthur E. evită controlul vamal de la aeroport, invocând motive aparent oficiale”, se arată în rechizitoriu.
Potrivit Der Spiegel, grație unor documente furnizate de Carsten L. și transmise de Arthur E., rușii au aflat că BND consulta în secret mesajele schimbate de mercenarii Wagner în Ucraina, grație spargerii de către serviciile secrete occidentale a sistemului lor de mesagerie internă, cunoscut sub numele de „KOD”.
Conform acuzațiilor, Carsten L. și Arthur E. riscă o pedeapsă minimă de 5 ani de închisoare, dar maximul pentru faptelel lor poate fi închisoare pe viață.
Potrivit calendarului instanței, care a programat 51 de audieri, verdictul nu este așteptat înainte de jumătatea lunii iulie.
Potrivit directorului BND, Bruno Kahl, pagubele produse în acest caz par să fie mai mici decât s-a crezut inițial. Cantitatea de informații direcționate către Moscova și capacitatea de utilizare a acestora sunt mici, a declarat acesta, pentru ziarul Tagesspiegel, din Berlin. De asemenea, nu este vorba despre materiale care să fi fost obținute de la alte servicii. Aceasta înseamnă că BND a avut „noroc în ghinion”, a spus Kahl.
Acest caz de spionaj, petrecut la câteva luni de la începutul invaziei rusești în Ucraina, nu rămâne însă fără consecințe. De pildă, personalul BND trebuie să fie pregătit pentru controale inopinate, chiar și în absența unor suspiciuni concrete. „Le cerem angajaților noștri să ne arate conținutul genților lor”, a afirmat președintele BND, sperând la înțelegere din partea angajaților.
