Viceamiralul Didier Maleterre, adjunctul Comandamentului Maritim Aliat al NATO (Marcom), atrage atenția asupra faptului că rețeaua de cabluri și conducte subacvatice de care depind energia și comunicațiile din Europa nu a fost construită pentru a rezista „războiului hibrid” purtat de Moscova și de alți adversari ai NATO, relatează The Guardian.
„Știm că rușii au dezvoltat o mulțime de războaie hibride subacvatice pentru a perturba economia europeană, prin cabluri, cabluri de internet, conducte. Toată economia noastră de sub mare este amenințată. Și, pentru a fi foarte clar, știm ce au dezvoltat rușii în ceea ce privește submarinele nucleare pentru a opera sub mare. Așa că nu suntem naivi și noi (țările NATO) lucrăm împreună”, a declarat Maleterre.
Afirmând despre el că a petrecut „mai mult de 1.000 de zile sub apă”, la bordul submarinelor, viceamiralul subliniază că faptul că o mare parte din infrastructura actuală a fost dezvoltată de sectorul privat o face extrem de vulnerabilă.
Companiile responsabile „nu au știut că un astfel de război hibrid se va dezvolta atât de rapid. Mai mult de 90% din (internet) se află sub mare. Toate legăturile noastre între SUA, Canada și Europa transmit sub mare, așa că există o mulțime de vulnerabilități”, a mai explicat Didier Maleterre.
Marcom are „mai mult de 100 de nave, submarine nucleare și submarine convenționale” care patrulează în ape care includ Arctica, Marea Neagră, Atlanticul, Marea Baltică și Marea Mediterană, a adăugat viceamiralul, subliniind că „aceasta este o preocupare foarte importantă, deoarece este o problemă de securitate pentru aproape un miliard de civili din națiunile NATO”.
„Trebuie să fim protejați și bine aprovizionați de infrastructurile noastre submarine vitale”, a mai spus Maleterre, precizând și că în cazul unei instalații offshore, „în primul rând responsabilitățile sunt în mâinile statelor”.
„În acest moment acordăm o atenție deosebită rușilor, dar este foarte dificil să avem o supraveghere permanentă a fiecărui cablu; nu este posibil. O mulțime de națiuni – Norvegia, Suedia, Danemarca, de asemenea – au dezvoltat drone, senzori, UUV-uri (vehicule submarine fără pilot) pentru a putea detecta foarte rapid ceva suspect sau ceva care merge prost”, a mai explicat viceamiralul.
În ultimul an și jumătate, au avut loc două incidente în legătură cu conductele de gaz din Marea Baltică, care au dat naștere unor suspiciuni privind acțiuni de sabotaj. În septembrie 2022, au existat scurgeri de gaze din conductele Nord Stream 1 și 2, care conectează Rusia de Germania pe sub Marea Baltică, iar în octombrie 2023 s-au produs avarii la Balticconnector, care leagă rețelele de gaze naturale din Estonia și Finlanda.
Niciunul dintre cele două incidente nu a fost elucidat în ciuda investigațiilor făcute de mai multe țări. Totuși, Finlanda a afirma la sfârșitul anului trecut că „totul arată” că o navă chineză a avariat intenționat Balticconnector cu ancora sa.
În contextul îngrijorărilor legate de securitatea subacvatică, NATO va înființa un centru care să se ocupe de această situație la sediul Marcom din Marea Britanie.
Comandamentul Maritim Aliat al NATO folosește un software de inteligență artificială, precum și sateliți pentru a detecta și urmări activități suspecte pe mare.
Maleterre admite însă că identificarea actorilor din spatele atacurilor hibride, despre care spune că este vitală, poate fi foarte dificilă.
„Dacă rușii folosesc capacități foarte înalte – și nu pot intra în detalii, dar vorbim despre submarine și submarine nucleare – este foarte, foarte greu”, a afirmat el.
Aderarea Finlandei și Suediei la NATO este considerată extrem importantă pentru protejarea zonei baltice și a Arcticii, a mai spus viceamiralul.
De exemplu, experiența Suediei în ambele regiuni „va crește imediat capacitatea NATO de a detecta și descuraja orice agresiune regională. Iar când vorbim despre agresiune, ne gândim, evident, la Rusia”, a adăugat Didier Maleterre.
Foto: Profimedia
