Tribunalul Sibiu a decis în cazul adolescentului german care a ucis o femeie de 74 de ani din Mediaș, în aprilie anul trecut, crezând că este de etnie romă: 14 ani de detenție. Pagubele morale trebuie achitate de familia de plasament și de mama naturală din Germania. Sentința nu este definitivă.
La începutul anului, Libertatea a reconstituit, alături de publicația germană Der Spiegel, povestea lui Luca: cum a ajuns la o familie din România, dar și cum s-a radicalizat apoi.
Tribunalul Sibiu a dispus față de Luca*, adolescentul german care a ucis anul trecut o bătrână necunoscută din Mediaș, crezând că e de etnie romă, „măsura educativă a internării într-un centru de detenție pe o perioadă de 14 ani”, prin sentința care a fost dată astăzi, 8 august. Aceasta nu este definitivă.
Instanța a mai hotărât „executarea măsurii educative într-un penitenciar”.
„Regret fapta deoarece mi-a distrus viața”
Tânărul german, care se află în prezent la Penitenciarul Aiud, a fost condamnat pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni: tentativă de omor calificat cu circumstanţe agravante, omor calificat cu circumstanţe agravante (săvârşirea infracţiunii pentru motive legate de rasă), distrugere și pornografie infantilă în formă continuată.
<strong>Când a făcut crima, era minor, prin urmare a fost judecat ca un minor. Din acest motiv a primit „o măsură educativă”. Vara asta, Luca a împlinit 19 ani. </strong>
Din perioada de 14 ani, se va scădea durata arestului preventiv din data de 13.04.2022 până în prezent, deci aproximativ un an și patru luni.
„Regret foarte tare fapta deoarece mi-a distrus toată viața”, a spus Luca în fața judecătorului, în ședința din 29 mai.
Tribunalul îl obligă la tratament medical
A ajuns în România în vara lui 2016, când încă nu împlinise 12 ani, printr-o măsură de plasament internațional, după ce fusese mai mulți ani în grija statului german. A fost internat de mai multe ori la psihiatrie în Germania. A locuit la familia Marcel și Gabriela Șaitiș din Dumbrăveni, județul Sibiu mai mulți ani. Aceștia din urmă au fost singurii care l-au vizitat, în mod constant, la penitenciar.
„El este o victimă a condițiilor, a statelor care au acceptat sa facă acest transfer, a lipsei de supraveghere”, spune pentru Libertatea Simona-Diana Popa, avocatul din oficiu al lui Luca.
Aceasta a cerut o expertiză nouă psihiatrică a tânărului, care a arătat că a avut discernământ când a comis faptele, dar are probleme de natură psihiatrică.
De altfel, Tribunalul Sibiu a mai dispus ca „măsură de siguranță obligarea inculpatului la tratament medical până la însănătoșire sau până la obținerea unei ameliorări care să înlăture starea de pericol.”
Cine răspunde și plătește daunele?
Judecătorul a decis că au calitate de părţi responsabile civilmente doar Marcel Șaitiș, bărbatul din județul Sibiu la care a fost în plasament adolescentul, și mama lui naturală, care locuiește în Germania și care și-a păstrat tutela asupra lui.
Aceștia sunt cei care au obligația legală de a repara prejudiciul cauzat prin infracțiune.
Daunele morale au fost stabilite de către judecător la 500.000 de euro: câte 200.000 de euro pentru cei doi fii ai femeii ucise și 100.000 de euro pentru nepotul femeii. Daunele materiale au fost apreciate la 6.000 de lei.
Luca „în solidar” cu părțile responsabile civilmente trebuie să plătească sumele respective. La acestea se adaugă cheltuieli de judecată.
Statul german nu este responsabil, decide instanța
Inițial, printre părțile responsabile civilmente a fost inclus și statul german, prin Oficiul de Tineret Essen. Judecătorul a decis, însă, ca acesta să nu răspundă.
Statul german și-a declinat responsabilitatea în acest caz. Oficiul de Tineret (Jugendamt) Essen, prin avocatul său din România, a depus un memoriu și concluzii scrise în care a susținut că nu avea nicio responsabilitate în ceea ce îl privește pe Luca.
„Nu ai cuvinte”
„Ce să mai? Nu mai avem ce vorbi. Nu ai cuvinte”, spune, la telefon, Marcel Șaitiș, care l-a avut în plasament pe Luca. E în stare de șoc.
„Noi am executat ce au zis ăia”, adaugă el, referindu-se la firma germană care a intermediat plasamentul lui Luca în România.
Bărbatul spune că familia nu are de unde să plătească o astfel de sumă. „Dar oricum nu avem ce să facem. Noi nu avem de unde să dăm banii ăștia”.
Legat de un posibil apel, Marcel Șaitiș adaugă: „Nu știu dacă se mai poate face ceva. Avocatul va ști mai mult. Noi habar n-avem. Nu am mai trecut prin așa ceva.”
Cum a ajuns adolescentul în România
La vârsta de șapte ani, Luca a ajuns în grija statului german, fiind plasat la mai multe familii sau în proiecte rezidențiale, dar și internat în spitale de psihiatrie, în urma unor episoade de violență. Mama lui naturală nu a renunțat la tutelă.
Luca a fost trimis în România la vârsta de 11 ani și 11 luni, în vara lui 2016, printr-o procedură de plasament internațional, prezentată de către autoritățile germane ca un fel de „ultimă soluție”. A locuit la o familie din jud. Sibiu până în aprilie anul trecut.
Statul german a angajat o firmă germană, Ensemble, să se ocupe de Luca, iar mai departe, Ensemble a angajat niște freelanceri dintr-un orășel din județul Sibiu să îl ia pe băiat în plasament. Ensemble s-a ocupat de coordonarea șederii lui aici.
Cu câteva săptămâni înainte să fie adus în România, Luca fusese declarat de către o instanță din Germania „un pericol la adresa celorlalți”, a arătat Libertatea. Familia la care a locuit în România spune că nu a fost înștiințată de către internările repetate ale copilului la psihiatrie, nici de istoricul lui de violență.
„I feel like God”
În 12 aprilie anul trecut, Luca a omorât-o pe K., o femeie în vârstă de 74 de ani din Mediaș. Tânărul de 17 ani a filmat întreaga scenă și apoi a postat-o online. I feel like God. I can decide who lives and who dies” (Mă simt ca Dumnezeu. Pot decide cine trăiește și cine moare, n.r.) a scris el apoi pe internet, după ce a făcut crima.
Cu aproximativ două săptămâni în urmă, în 30 martie 2022, adolescentul a atacat un bătrân în vârstă de 82 de ani din Mediaș. A filmat cum l-a împins pe bărbat, care a căzut pe cele șapte trepte din fața blocului său, apoi cum l-a tăiat cu un cuțit pe față și pe mâini.
Tânărul, cu probleme severe de sănătate mintală, se radicalizase prin participarea la grupuri online de extremă dreapta, care promovează violența extremă.
Ce a declarat el în fața instanței
În fața instanței din România, Luca și-a motivat tentativa de crimă, respectiv crima, prin dorința de a aparține la un grup, iar mai apoi, de a fi apreciat de acesta.
În România, Luca nu și-a făcut prieteni, nici nu a fost înscris la școală. Adolescentul german a încercat să se alăture mai multor grupuri online care „produceau” conținut video foarte violent.
„Ca să pot accede la acest grup trebuia să bat pe cineva grav, să ucid sau să incendiez pe cineva. După acea faptă am fost acceptat în grup”, a declarat Luca în fața instanței, în ședința din 29 mai, referindu-se la tentativa de omor din 30 martie 2022. Victima de atunci a fost un bătrân de 82 de ani din Mediaș, care suferă de demență.
Ulterior, ca să urce „ierarhic” în grup, a trebuit să „producă” conținut nou. Trebuia „să producă bombe, producerea de droguri, de arme” sau videouri cu crime, a mai povestit el.
<strong>„Nu am putut să produc droguri pentru că era foarte greu să produc componentele necesare pentru că eram minor. Grupul acesta din care făceam parte are peste 4.500 de membri şi după fapta de omor am ajuns în primii zece”, a continuat Luca.</strong>
A mai povestit, în fața instanței, și că a fondat un grup online, „comunitatea 764”, alături de un prieten „cu peste 400 de membri”, „o comunitate în care urmăreau videoclipuri împreună, editau videoclipuri, vizionau filmări ISIS, apoi le editau videoclipurile cu efecte speciale”.
Numele acestui grup Luca l-a scris pe pereții camerei lui din România, iar apoi, în timpul încarcerării lui la penitenciarul Aiud, și l-a tatuat pe mână, arată documentarea Libertatea.
Reprezentanții Ensemble nu au fost audiați
Reprezentanții firmei Ensemble, care s-a ocupat de supravegherea lui Luca în România, au fost chemați să fie audiați ca martori în fața instanței, dar nu s-au prezentat.
Avocatul acestora a trimis o scrisoare în care a precizat că citarea a fost prea din scurt și că aceștia nu aveau cum să ajungă la termen, dar că își oferă disponibilitatea de a fi audiați online.
În cele din urmă, nu au mai fost audiați deloc.
Cum ajung copiii-problemă din Germania în România, ca „ultima șansă”
Libertatea și Spiegel au arătat care este practica prin care copii cu probleme din alte țări ajung „în plasament” la familii sau în centre din România.
De mai mulți ani, asociații și firme germane, intermediare între statul german și familiile-gazdă, fac reclamă României ca soluție pentru copiii dificili ai Germaniei, aducând ca argumente simplitatea vieții în satele românești sau metodele dure de educare a copiilor. O broșură preciza că relocarea în România e un fel de „călătorie în timp”.
154 de cereri de plasament internațional
a primit România, între 2013 și 2022. Cele mai multe din Germania. Dintre acestea, 130 au fost acceptate, iar 24 au fost respinse.
Încă din anii ‘80, Germania își trimite o parte dintre copiii și adolescenții dificili, cu dependențe de substanțe, probleme psihice sau de comportament, în plasament în afara țării, măsura fiind prezentată ca un fel de „ultimă șansă” pentru aceștia. Unii dintre ei, ca Luca, ajung la familii din România.
***
Puteți citi aici cele două episoade ale investigației LIBERTATEA – DER SPIEGEL:
Cum a ajuns în plasament la o familie din România un copil-problemă din Germania, care apoi a omorât o femeie din Mediaș
„O să fac o crimă în patru ore”. Autoritățile au ignorat semnele radicalizării adolescentului german care a ucis o pensionară la Mediaș
