Povestea lui Danilo și a Dianei, doi tineri din orașul aflat în zona de conflict, este emblematică pentru traumele cu care se confruntă nenumărați ucraineni, într-un moment în care războiul cu Rusia se apropie de sfârșitul celui de-al doilea an, scrie Washington Post.
La șase luni de la invazia Rusiei, Danilo Kovalenko, un tânăr de 22 de ani, și Diana Haidukova, în vârstă de 19 ani, s-au întâlnit online, în căutarea unei urme de normalitate, orice ar fi putut să le distragă atenția de la război și de la bombardamentele care le loveau orașul, Zaporojie.
Diana a trimis prima un mesaj. A spus că Danilo îi amintea de un personaj de anime, care îi plăcea. S-au întâlnit la o plimbare, apoi au ieșit la cină și, câteva ore mai târziu, s-au întors la el acasă.
Danilo era un muzician talentat care visa să devină celebru. Scria cântece în limba rusă și, ocazional, în ucraineană. Prietenii săi au spus că el era cel care ținea grupul împreună.
Diana era determinată, studia pentru un job în domeniul ospitalității, lucra într-o cafenea și își dorea să devină designer grafic. Prietenele ei au spus că tânăra era pozitivă și gata să treacă peste orice obstacol.
În lunile următoare, cuplul a devenit rapid inseparabil, iar prietenii au declarat pentru Washington Post că cei doi tineri trăiau intens relația. Diana s-a mutat acasă la Danilo, în apartamentul spațios al acestora.
La un moment dat, într-o seară în care bombele cădeau peste oraș, iar ei se ascundeau, într-un adăpost împotriva bombelor, Danilo a cerut-o în căsătorie. Și fără să spună nimănui, la doar patru luni de la prima lor întâlnire, s-au și căsătorit, la primărie.
„Simțeau că o rachetă ar putea cădea în orice moment”
Unii dintre prieteni au fost mirați, crezând că cei doi se mișcă prea repede, dar vremurile din Ucraina sunt totuși neobișnuite, iar cei doi erau dornici să-și petreacă tot timpul împreună.
„Simțeau că o rachetă ar putea cădea în orice moment. Exploziile loveau mereu aproape de casa noastră”, a declarat, pentru Washington Post, Artem, prietenul lui Danilo, care locuia peste drum de acesta.
„Într-un fel”, a adăugat Artem, „erau pregătiți pentru ceea ce a urmat”.
Povestea lui Danilo și a Dianei este emblematică pentru traumele cu care se confruntă nenumărați ucraineni, în timp ce războiul cu Rusia se apropie de sfârșitul celui de-al doilea an.
Interviurile cu prietenii și rudele cuplurilor au dezvăluit, de asemenea, modul în care traumele cauzate de război au devenit o obișnuință, în special pentru tinerii ucraineni care au prieteni care luptă pe front, scrie Washington Post. Unul dintre prietenii lui Danilo a participat la două înmormântări în ultima lună.
Cel puțin o dată pe săptămână, Rusia atacă Zaporojie – adesea cu rachete S-300, care sunt imprecise și imposibil de interceptat. Sirenele de raid aerian au devenit o obișnuință, uneori abia observată. Adesea, locuitorii nu primesc niciun avertisment atunci când rachetele sosesc.
Tragedia
După mai bine de un an de război, Danilo, Diana și prietenii lor au început să-și închipuie cum sunt loviți de bombe. Simțeau că au un soi de ținte pe spate, mereu nevoiți să stea în alertă.
Danilo, descris de prietenii săi drept un tânăr sensibil, a început să evite știrile. Încet-încet, prietenii s-au obișnuit cu pericolul. Dar toți din grupul lor au rămas în Zaporojie, în special din obligație față de familie.
Spre deosebire de Kiev, care are acum un sistem anti-aerian destul de bine pus la punct, restul orașelor ucrainene sunt vulnerabile.
În noaptea de 16 octombrie, Rusia a lansat un alt atac asupra orașului. După ce o salvă de explozii a lovit aproape de apartamentul familiei, Diana, Danilo și părinții săi au decis să se mute pe coridor. În ultimul moment, Diana s-a întors pentru a lua câteva lucruri. Danilo a alergat după ea.
Nu s-au mai întors niciodată.
O explozie a sfâșiat clădirea de la etajul cinci la trei, spulberând camera în care dormeau cei doi, scrie cotidianul american. Tatăl lui Danilo s-a repezit la trupul fără viață al fiului său, și a încercat să-l resusciteze. Trupul Dianei a fost dezgropat de sub dărâmături a doua zi.
Artem a ajuns imediat la fața locului, după ce a văzut apartamentul distrus. A aflat vestea de la tatăl lui Danilo. Totul s-a prăbușit in acel moment.
„Sincer, simt tot timpul moartea”
Liza, prietena Dianei, a mărturisit că nu se poate opri din plâns. „Mă simt ca o moartă vie”, a spus ea pentru Washington Post.
Artem a explicat cum în fiecare zi în care iese din casă trebuie să vadă gaura rămasă în apartamentul prietenului său. „Sincer, simt tot timpul moartea”, a spus el.
„Fie mă voi înrola în armată și voi muri, fie mă va lovi o rachetă. Cum poți să-ți planifici un viitor când nu știi ce îți aduce ziua de mâine? Avem dorințe și vise, dar este dificil atunci când ai o țintă pe spate”, a observat și Olekseandr, un alt prieten din grup.
Mai mult decât orice, se simt epuizați. „Pentru că toate luptele au loc pe teritoriul nostru, suntem obosiți – nu precum militarii, dar totuși obosiți”, a spus Artem.
„Rusiei pur și simplu nu-i pasă. Nu doresc ca rușii să treacă prin ce trecem noi. Vreau doar să ne lase în pace”, a adăugat el.
Pe 16 noiembrie, Diana și Danilo ar fi împlinit un an de la căsătorie. În schimb, luna trecută a avut loc o înmormântare.
