Serialul „Apariții extraterestre”/„Encounters”, care a avut recent premiera pe Netflix, duce mai departe fascinația pentru civilizații extraterestre, dar e interesant și de cum percep oamenii o realitate pentru care nu au niciun fel de instrumente.
În 2022, cineastul Steven Spielberg a spus la „The Late Show with Stephen Colbert” că i-ar trebui o întâlnire de gradul trei cu extratereștri ca să se convingă că există. Dacă până și autorul lui „E.T. – The Extraterrestrial” și „Close Encounters” e reticent, ce să mai spună cei convinși că suntem singuri în univers?
Scepticismul nostru e la fel de fascinant ca posibilitatea ca Pământul să fie vizitat de civilizații din alte galaxii.
Steven Spielberg a regizat mai multe filme celebre despre extratereștri Foto: Hepta
Noul serial Netflix „Apariții extraterestre”/„Encounters”, care e produs și de compania lui Spielberg, Amblin Television, documentează în patru episoade cele mai importante patru cazuri în care mai mulți oameni au susținut că au văzut OZN-uri, uneori și extratereștri.
Aceste cazuri se referă la sute de oameni din localitățile texane Stephenville și Dublin în 2008, la 450 de persoane din orășelul galez Broad Heaven în 1997, la martorii OZN-urilor din preajma catastrofei nucleare de la Fukushima în 2011 și la 62 de copii în Zimbabwe în 1994.
Regizorul Yon Motskin a găsit mulți dintre acești martori și i-a intervievat împreună cu foști membri ai armatei sau ai programelor secrete ale Pentagonului, dar și cu astrofizicieni sau jurnaliști.
În ultimii ani, documente care au început să fie declasificate de Pentagon sau imaginile publicate în premieră de instituții de presă credibile, cum e „The New York Times” în 2017, au făcut ca tema extratereștrilor să nu mai fie considerată doar apanajul unor persoane ciudate, izolate social, ș.a.m.d., făcând opinia publică să creadă tot mai mult că ar exista probe ținute la secret de guvernul american.
Dar stigma nu a dispărut, dovadă că despre „Encounters”, presa americană respectabilă a scris puțin, cu excepția lui „Chicago Sun-Times”, unde veteranul Richard Roeper i-a reproșat – din poziția scepticului, nu a criticului de film – că nu aduce destule probe.
O cronică bună a avut publicația online de <a href=”https://collider.com/encounters-netflix/”>divertisment Collider</a>, care îl consideră „una dintre cele mai convingătoare producții despre existența extratereștrilor și care ridică ștacheta și prin nivelul execuției”.
Față de numeroase alte documentare despre extratereștri, „Encounters” aduce numeroase mărturii comune pe care le întărește cu probe video. Pentru cine e de părerea astronomului Carl Sagan că „ar fi o mare risipă de spațiu să fim singuri în univers”, mărturiile a sute de oameni care susțin că au văzut același lucru – confirmate de imagini și, uneori, de date ale armatei – sunt greu de echivalat cu un delir colectiv.
După cum spune în film o specialistă în istoria religiilor, „și credința religioasă presupune să accepți ceva pentru care nu ai probe”.
Cine nu e dispus să creadă nu va crede, probabil, nici dacă va vedea extratereștri cu ochii lui. Va continua să ceară probe ale existenței lor.
Un psihiatru care și-a „trădat” meseria
Declarațiile martorilor sunt admise în instanță, dar lumea preferă să nu considere credibile relatările despre extratereștri, spune în documentar avocatul Eric MacLeish, care a fost angajat de psihiatrul american John E. Mack în 1994, când Harvard Medical School a instituit o comisie disciplinară după publicarea cărții „Abduction: Human Encounters with Aliens”. Îngrijorată că Mack ar strica imaginea instituției, comisia a invocat neprofesionalismul acestuia în relația cu pacienții din carte, dar s-a autodizolvat când s-a aflat de existența ei.
John E. Mack (1929 – 2004), care era șeful catedrei de psihiatrie la Harvard Medical School și care fusese distins cu Premiul Pulitzer pentru o biografie a lui Lawrence al Arabiei, a lucrat peste trei ani cu 76 de americani care se confruntau cu traume din pricina unor presupuse răpiri (adesea repetate) ale extratereștrilor.
A fost primul psihiatru care a ascultat un număr mare de astfel de persoane și care a scris o carte despre ele. A ales cele mai reprezentative 13 cazuri, pe care le-a prezentat în „Abduction: Human Encounters with Aliens”, în aproape 700 de pagini. În 1999, a aprofundat subiectul în volumul „Passport to the Cosmos: Human Transformation and Alien Encounters”.
Mack era și el sceptic în privința extratereștrilor, dar ascultându-i pe pacienți inclusiv în cadrul unor ședințe de hipnoză și relaxare, a ajuns la concluzia că nu erau bolnavi psihic și nu mințeau. După cum scrie în prima sa carte, „intensitatea energiilor și cea a emoțiilor retrăite de cei răpiți (n.red. – în terapie) sunt diferite de tot ce am întâlnit până acum în practica mea clinică”, iar „eforturile de a stabili un tipar psihopatologic, altul decât tulburările asociate unui eveniment traumatic, n-au avut succes”.
Mack a păstrat în carte un scepticism deschis, recunoscând că sunt lucruri pe care modul nostru de înțelegere a realității nu le poate accepta, dar că asta nu le invalidează. Chiar dacă nu credem că mărturiile pot fi adevărate (deoarece contrazic înțelegerea occidentală, științifică asupra lumii), nu putem demonstra nici că sunt false.
Cartea e fascinantă; din păcate, nu a fost tradusă până acum în română, dar se poate citi în engleză aici.
Nu e vorba despre extratereștri, cât despre noi
John E. Mack apare în imagini de arhivă în serialul de pe Netflix, pentru că a fost chemat în 1994 în Zimbabwe să stea de vorbă cu copiii de la școala în curtea căreia ar fi apărut OZN-ul.
Copiii speriați, înregistrați pe video în dialogurile de atunci, apar azi în serial și, pe lângă că sunt în continuare convinși (cu o singură excepție) că ce au văzut a fost real, par mai marcați de faptul că nu au fost crezuți de anturaj. Neîncrederea familiilor și prietenilor le-a marcat întreaga viață.
În plus, și directoarea școlii susține azi în fața camerei de filmat că, după episodul din 1994, a fost de mai multe ori răpită de extratereștri.
Serialul «Encounters» dă impresia că nu e preocupat atât de existența extratereștrilor, cât de înțelegerea impactului pe care ideea unei întâlniri cu alte civilizații îl are la nivel individual și colectiv.
Poate că, până la urmă, nu de probe avem nevoie. S-ar putea ca tot ce știm despre lume să nu fie adevărat. Suntem dispuși să acceptăm ceea ce Mack numește un „șoc ontologic”? Este ceea ce li s-a întâmplat celor studiați de el, care au fost puși în situații aflate dincolo de înțelegerea omenească.
Aceștia povestesc, de pildă, că sunt luați pe sus și plutesc prin geamuri, uși și pereți (ca în experiențele în afara corpului) până la navă, unde sunt supuși unor prelevări de probe biologice sau implanturi, iar uneori unor proceduri legate de reproducere.
În urma terapiei, ei au reușit să integreze teroarea întâlnirii cu o altă realitate mai ales când au înțeles că venea din imposibilitatea de a se opune unor forțe străine.
Interesant ce spun mulți, că atunci când au luat piciorul de pe frână nu doar că au început să nu-i mai demonizeze pe răpitori, dar au început și să înțeleagă că nu avem control total nici măcar asupra propriei persoane. (Asta a învățat o lume întreagă în pandemie.)
Catherine, care avea 24 de ani la începutul terapiei, a înțeles din întâlnirile repetate cu extratereștri nu doar că „iubirea, compasiunea și dorința de a ajuta” sunt esențiale pentru civilizația noastră, „spre deosebire de furie, ură și teamă – mai ales teamă”. Catherine i-a povestit psihiatrului și cum a reușit să-și depășească teroarea (predominantă în aceste cazuri): „După o vreme, corpul uman pur și simplu n-o mai poate duce. E ca și cum ai fi permanent supraîncărcat și nu te mai poți concentra pe nimic. Dar când ajungi la saturație, treci dincolo de frică… Decizi conștient să treci dincolo de ea”.
Răul care se purghează prin exacerbare
Ar fi interesant de luat ceva de aici pentru realitatea de zi cu zi, când anxietatea a devenit atât de prezentă în viața multora dintre noi. Oare ura și furia nu se pot purga și ele prin exacerbare? Poate prin războaie?… „Răul e ca un puroi care trebuie scos”, spune un extraterestru prin gura unui om răpit din cartea lui Mack.
Cei care au trecut prin astfel de experiențe (sic!) cu extratereștri capătă, după ce își înving frica, o înțelegere mai profundă asupra destinului lor, pe care-l leagă de responsabilitatea colectivă asupra planetei.
În 1994, când John E. Mack a făcut turul televiziunilor americane cu aceeași cravată pătată (cum își amintea cu drag avocatul său în documentar), a fost întrebat de ce ar veni extratereștrii pe Pământ. Mack a spus că vor să ne atragă atenția că distrugem planeta și că asta se repercutează asupra întregului univers.
În 1994, lumea nu era stresată cu asta, dar când am văzut înregistrarea interviului respectiv pe YouTube, începutul de octombrie adusese la Sibiu o noapte cu 1 grad Celsius, precedat de o zi cu un vânt puternic și cald, ca din „Melancholia” lui Lars Von Trier. Au fost aproape 20 de grade diferență între noapte și zi. Dacă și cataclismul climatic e vrăjeală, de ce ar fi fantasmat oamenii despre el când nici nu era un subiect la modă?
Teoria lui Spielberg
În show-ul TV pomenit la începutul acestui text, Steven Spielberg a împărtășit cu modestia despre care actorul Dustin Hoffman spunea în docuseria „Spielberg” de pe HBO Max: „Steven e ca un tip care lucrează pentru Steven Spielberg propria teorie despre extratereștri”.
„Dar dacă ei nu vin dintr-o civilizație avansată, aflată la 300 de milioane de ani-lumină de Pământ?”, a spus el. „Dacă suntem noi, 500.000 de ani de acum înainte și ne întoarcem din viitor pentru a documenta a doua jumătate a secolului XX și începutul secolului XXI? Cei care vin sunt, poate, antropologi; știu ceva ce noi încă nu știm și încearcă să refacă ultimii 100 de ani ai istoriei noastre”.
<iframe width=”700″ height=”400″ src=”https://www.youtube.com/embed/GCY08bvbe0M?si=sFy1ufGBuMNL9ke3″ title=”YouTube video player” frameborder=”0″ allow=”accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture; web-share” allowfullscreen></iframe>
Sub trailerul oficial al serialului „Encounters” de pe YouTube, trailer care a făcut peste un milion de vizualizări în patru săptămâni, printre zeci de persoane care-și povestesc experiențele cu OZN-uri sau spun, ca despre Revoluția din ‘89, că guvernul trebuie să dezvăluie adevărul, cineva întreabă: „Prea au început dintr-odată să declasifice documente și să vorbească despre extratereștri. Numai mie mi se pare că ne pregătesc de ceva?”.
Cu tot scepticismul nostru justificat, suntem nevoiți să acceptăm că grila noastră de înțelegere a realității nu ne ajută să explicăm tot ce se întâmplă.
foto: Netflix
:format(jpeg):quality(80)/wp-content/uploads/2024/05/hepta7835156-scaled.jpg)
