În ultimele două ierni, Ucraina a rezistat unor valuri de atacuri aeriene rusești care urmăreau să-i distrugă infrastructura energetică, să-i cufunde cetățenii în întuneric și să folosească temperaturile înghețate ca armă de război, relatează CNN.
Ucraina a supraviețuit atacului datorită sistemelor de apărare aeriană occidentală și a măsurilor de economisire a energiei luate de cetățenii săi, în timp ce familiile găteau pe sobele de camping și medicii efectuau operații cu lanterna.
După ce Ucraina a rezistat „furtunii” iarna trecută, Rusia și-a reînnoit atacurile în ultimele săptămâni, lovind rețeaua energetică a Ucrainei cu o intensitate și într-un mod nemaivăzut de la începutul războiului.
„Tacticile lor s-au schimbat – din păcate, nu în bine pentru noi. Într-o perioadă atât de scurtă – în câteva săptămâni de atacuri masive rusești – aproape toate eforturile noastre de reconstrucție și reparare de-a lungul unui întreg an au fost distruse în câteva zile, în câteva atacuri”, a declarat pentru CNN Svitlana Grinciuk, ministrul adjunct al energiei din Ucraina.
Dacă în primii ani de război, atacurile rusești au fost mai împrăștiate, trăgând salve de rachete care vizau zone mari din sistemul energetic al Ucrainei, acum, loviturile au devenit mai precise și mai concentrate, cu zeci de rachete și drone lovind o singură ținte.
Sfârșitul lunii martie, punctul de cotitură
Punctul de cotitură a fost la sfârșitul lunii martie, a declarat, pentru CNN, Oleksandr Harcenko, directorul Centrului de Cercetare a Industriei Energetice (EIRC) din Kiev.
În acea zi, Rusia a lansat unul dintre cele mai mari atacuri cu rachete și drone asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, vizând cel puțin 10 dintre regiunile țării și lăsând pentru scurt timp peste 1 milion de gospodării fără electricitate.
„Pe 22 martie, Rusia a început să pună în aplicare noua sa strategie de atacuri. Aceasta constă în atacuri masive cu rachete asupra unor ținte specifice, adică un număr mare de rachete și drone se concentrează simultan asupra unui număr limitat de ținte”, a precizat Oleksandr Harcenko.
Rusia a lovit de atunci centralele ucrainene din toată țara, iar joi a distrus complet Centrala Termoelectrică Tripilska – cea mai mare centrală din regiunea Kiev.
Potrivit DTEK, cea mai mare companie electrică privată a Ucrainei, Rusia a provocat „daune grave” la două dintre centralele sale și că aproximativ 80% din instalațiile de producere a energiei pe care le conduce au fost distruse de atacurile ruse.
„De la sfârșitul lunii martie, Rusia a început să lanseze atacuri masive asupra infrastructurii noastre de generare a energiei. Din păcate, inamicul și-a îmbunătățit tactica și folosește arme de înaltă precizie. Rezultatul este o creștere uriașă a eficienței sale distructive în comparație cu 2023”, a declarat Maxim Timcenko, CEO al DTEK, pentru CNN.
Având în vedere că Ucraina păstrează energia în stoc, loviturile asupra centralelor termice nu au provocat întreruperi imediate și prelungite. Centralele termice sunt utilizate în principal pentru a echilibra nevoia generală – în special în perioadele intense de încălzire iarna, când consumul crește.
Rușii au schimbat momentul atacurilor
Pe lângă intensitatea și concentrarea atacurilor, s-a schimbat și momentul acestora. Anterior, cea mai mare parte a loviturilor Rusiei a venit înaintea iernii. Acum, rușii susțin atacurile într-o primăvară neobișnuit de caldă.
Există două motive pentru care Rusia ar fi așteptat până în primăvară pentru a-și lansa noua strategie.
În primul rând, Rusia avea nevoie de timp pentru a construi armele și informațiile necesare pentru a conduce loviturile. „Această strategie a fost în mod clar în elaborare, au petrecut mult timp dezvoltând-o, au adunat în mod clar informații și s-au pregătit foarte atent pentru aceste atacuri”, a dezvăluit Oleksandr Harcenko.
În al doilea rând, Rusia ar fi așteptat până când centralele Ucrainei au fost mai puțin protejate de apărarea antiaeriană, o resursă din ce în ce mai rară după doi ani de război și cu ajutorul Statelor Unite blocat luni de zile de Congres.
„Ucraina și-a protejat infrastructura energetică destul de bine înainte de iarnă, pentru că se aștepta ca astfel de atacuri să aibă loc”, a declarat pentru CNN Olena Pavlenko, președintele grupului de reflecție energetică ucrainean DiXi Group.
Dar, după ce a ieșit din iarnă, este posibil ca unele dintre sistemele de apărare antiaeriene să fi fost relocate – de exemplu, în prima linie a frontului.
„Nu este o greșeală, este doar o prioritizare. Ne-am gândit că dacă iarna se termină, probabil că putem folosi sistemul de apărare aeriană în alte locuri”, a afirmat Olena Pavlenko.
Regiunea Harkov din nord-estul Ucrainei a fost cea mai grav afectată, a declarat ministrul Energiei, Herman Halușcenko. Peste 200.000 de oameni au rămas fără curent electric după atacurile rusești de joi. Având în vedere orașul atât de aproape de Rusia, rachetele hipersonice pot ajunge la el în câteva secunde.
„Datorită apropierii de graniță, teroriștii au posibilitatea de a folosi diferite tipuri de arme în număr mare”, a declarat Heramn Halușcenko la televiziunea ucraineană.
Centralele electrice, reparate și din nou atacate
Ucraina a demonstrat o capacitate remarcabilă de a repara daunele aduse rețelei electrice. Unele dintre substațiile sale de înaltă tensiune – noduri cheie care reduc tensiunea electrică, astfel încât să poată fi transferată prin linii electrice către case și birouri – au fost restaurate de peste 10 ori, a spus Oleksandr Harcenko.
Zeci de substații au fost restaurate de cel puțin trei sau patru ori. „Sunt atacate și reparate, apoi atacate din nou. Dacă nu ar fi reparate, o parte semnificativă a regiunilor ar fi deja fără electricitate”, a transmis Oleksandr Harcenko.
Iar ritmul reparațiilor a crescut rapid, a declarat pentru CNN Maria Țaturian, șefa de comunicații la Ukrenergo, operatorul de rețea de stat al Ucrainei.
„Pe timp de pace, era nevoie de o lună pentru a înlocui un autotransformator mare deteriorat cu unul nou. Acum o facem în mai puțin de o săptămână”, a spus Maria Țaturian.
Dar Ucraina se confruntă acum cu o sarcină complet diferită: repararea nu doar a substațiilor, ci a centralelor electrice întregi.
În timp ce substațiile pot fi protejate cu saci de nisip, plase antidrone și alte măsuri de protecție, centralele mari pot fi protejate doar prin apărare antiaeriană.
„Putem restabili totul. Avem o echipă foarte bună și foarte motivată. Dar fără un număr suficient de rachete pentru apărarea aeriană, va fi un exercițiu inutil”, a declarat Andri Gota, CEO al Centrenergo, care conduce fabrica Tripilska, acum distrusă.
Ucraina ia în considerare o schimbare de tactică
În schimb, și Ucraina ar putea lua în considerare o schimbare de tactică. În loc să reconstruiască centrale mari și, fără apărare antiaeriană, vulnerabile, poate schimba modul în care își produce energia.
„În loc de 20 de centrale electrice mari care concentrează o capacitate mare de producție și au o pondere semnificativă în balanța energetică, ar trebui să existe 150-200 de centrale electrice mici împrăștiate în toată țara care să poată alimenta un oraș dacă una dintre ele cade”, a spus Maria Țaturian.
Oleksandr Harcenko a anunțat că Harkovul are nevoie urgent de un astfel de sistem. „Acum este clar că Harkov trebuie să aducă motoare cu pistoane pe gaz în număr mare, să le instaleze în secret și să le protejeze. Nu există nicio alternativă la asta. Orice facilitate mai mare va fi pur și simplu distrusă de atacuri”, a declarat Oleksandr Harcenko
În timp ce iarna următoare este la câteva luni distanță, rețeaua energetică a Ucrainei poate fi supusă tensiunii în lunile de vară, când utilizarea aerului condiționat determină creșterea consumului.
Pentru a compensa acest lucru, Svitlana Grinciuk a spus că Ucraina are „un mecanism suplimentar pentru a echilibra sistemul și a menține o funcționare stabilă – importurile”. Ea a spus că Ucraina solicită aliaților săi europeni să mărească limita de import de 1,7 gigawați.
Dar prioritatea, a spus ea, este întărirea apărării antiaeriene. „Fără protecție aeriană, vedem consecințele tragice și distrugerea pe care le pot provoca atacurile rusești. De aceea avem cu adevărat nevoie de apărare antiaeriană”, a conchis Svitlana Grinciuk.
FOTO: Hepta
