Măsurile fiscale pe care Guvernul condus de Marcel Ciolacu își va asuma răspunderea în fața Parlamentului vor duce la prețuri mai mari la mâncare, medicamente și locuințe, arată doi economiști consultați de Libertatea. Mai mult, acestea nu vor fi de ajuns, iar după alegerile de anul viitor experții estimează noi creșteri de taxe.
În acest moment, nu există un proiect în dezbatere publică privind măsurile fiscale, însă acestea au fost prezentate parțial de premierul Marcel Ciolacu și Marcel Boloș, ministrul finanțelor.
Acestea includ:
– Eliminarea scutirilor la impozitul pe profit de 10% pentru IT-iști
– Reintroducerea contribuțiilor de sănătate de 10% pentru industria alimentară, construcții și agricultură
– Impozit de 1% pe cifra de afaceri pentru multinaționale sau 16% pe profit
– Trei niveluri de impozitare pentru microîntreprinderi: 1% pentru cele cu venituri până în 300.000 de lei, 3% pentru cele între între 300.000 și 2,5 milioane de lei și impozit de 16% pentru cele cu rată de rentabilitate de peste 30%
– Creșterea cotei TVA de la 5% la 9% pentru locuințe, panouri solare și alimente bio
– Eliminarea voucherelor de vacanță și a normei de hrană pentru bugetarii care depășesc un anumit nivel al veniturilor.
Pe lângă acestea, se mai discută în spațiul public și alte măsuri:
– Introducerea unei taxe speciale pe bănci
– Impozit de 20% pe pensiile speciale
– Introducerea unei accize pentru băuturile cu zahăr.
„Puzderie de taxe cu impact copleșitor”
Profesorul de economie Bogdan Glăvan avertizează că „puzderia de taxe” va avea un efect „copleșitor” în economie.
„Vom avea o puzderie de taxe, fiecare cu un impact mic, dar care la final vor avea un impact copleșitor. Vor produce niște efecte perverse, ce se vor reverbera asupra populației. Realitatea e că nu poți să crești taxe în România, pentru că sunt deja prea mari”, susține Glăvan.
Bogdan Glăvan / Agerpres
Acesta avertizează că vor duce la scumpirea bunurilor de larg consum, precum alimentele sau electronicele.
Taxa de 1% pentru multinaționale va duce la o creștere de prețuri pentru bunurile de larg consum, de la alimente la electronice. Iar problema e că se va aplica pe tot lanțul atunci când pe acesta se află companii mari, astfel că se va aplica de mai multe ori.
Bogdan Glăvan, profesor de economie:
Consultantul fiscal Emilian Duca este de aceeași părere: „Întotdeauna când se majorează impozitele, acestea se vor transpune către consumatori. În ultimă instanță, tot acolo ajung. Nu vine nimeni de acasă cu bani”.
Emilian Duca | Foto: zf.ro
Spre exemplu, cei care vor să își cumpere locuințe vor plăti automat mai mult, deoarece TVA crește de la 5% la 9%, arată Duca.
Măsuri luate peste noapte
Glăvan spune că România retrăiește acum momentul 2010, când guvernul a crescut TVA peste noapte.
„Noi retrăim acum ce a fost în 2010, retrăim foamea lui Ceaușescu. Dar nu vom rezolva nimic, va fi tot risipă la buget. Există sisteme publice ale căror nevoi vor crește în viitor: la pensii vor crește, la Armată vor crește. Așa că trebuie să flexibilizezi ceea ce ai. Trebuie un stat foarte eficient. Statul trebuie să se adapteze”, spune Glăvan.
„Singurele măsuri care vor aduce sume consistente la buget sunt majorarea TVA și impozitul minim”
Emilian Duca explică efectele taxelor asupra categoriilor vizate.
„Modul în care le gândesc guvernanți este lipsit de substanță. Dacă nu îi întrebi de sănătate pe cei asupra cărora vrei să le aplici, vor fi frustrați și vor căuta modalități de a le evita. Singurele măsuri care vor aduce sume consistente la buget sunt majorarea TVA și impozitul minim (impozitul de 1% pe cifra de afaceri la companiile cu o cifră de afaceri mare – n.r.). Dar astfel de soluții sunt păguboase la final”, arată acesta.
În privința creșterii taxării pentru microîntreprinderi, acesta spune că firmele pot trece la impozitul pe profit de 16%, dacă li se pare mare impozitul de 3% pe cifra de afaceri.
Retailul și farmaciile, sub tir
Măsurile includ reintroducerea contribuțiilor de sănătate de 10% pentru industria alimentară, construcții și agricultură
Legat de taxa de 1% pe multinaționale, acesta spune că lucrurile sunt împărțite: unele au profit și nu au probleme în a plăti. Dar altele au profit mic sau pierderi.
„Problema va fi la retail, aici vorbim de volum mare și marje mici. Ca să atragă oamenii, retailerii au categorii de produse cu prețuri mici, apoi au la raft și alte produse cu marje mari. La fel și la farmaceutice”, afirmă Emilian Duca.
Problema este că acest impozit schimbă așteptările pe care le au investitorii, care îl vor percepe ca pe o mișcare agresivă.
„Nu fac decât să fugă capitalul așa, trebuie să fii echilibrat. Dacă ți se pare că ai colectare mică la impozitul pe profit poți să umbli la cotă sau la deductibilități. Nu poți să zici că cineva face evaziune, fără să îl controlezi. Dar așa, consumatorul are impresia că e furat, apoi și companiile au impresia la fel când vine statul cu taxele”, explică expertul.
Statul, „mășinărie de risipit banii”
El spune că problema este de fapt risipa făcută de stat.
Problema e de fapt bugetul, incompetența sectorului public care vine să crească taxe, deși guvernanții au eșuat în a face reforme. Tot noi plătim pentru ticăloșia lor.
Emilian Duca, consultant fiscal:
Duca susține că reducerile de cheltuieli necesită timp și pot fi inversate, de aceea Comisia Europeană insistă cu majorări de taxe.
Glăvan avertizează, la rândul său, că vom avea noi majorări de taxe în 2025, deoarece acestea nu sunt îndeajuns.
„Câtă vreme nu se oprește mașinăria de risipit bani din administrația publică ea va avea nevoie continuu de bani. Cred că vom avea creșteri de taxe și după alegeri, în 2025. Problema de fond rămâne, noi nu facem decât să peticim sacul bugetar. Și anul trecut am crescut taxe”, arată profesorul de economie.
Excepțiile trebuiau eliminate eșalonat
Acesta spune că majorarea taxării la firmele mici și eliminarea excepțiilor fiscale sunt pozitive, pentru a avea un sistem fiscal echitabil pentru toată lumea.
„Asta e partea bună a mărului. Partea putredă este că aceste măsuri vor fi luate intempestiv. Iar când faci asta e ca atunci când pui o proteză foarte strânsă pe dinți să ți-i îndrepte: o să te doară îngrozitor. Aceste eliminări trebuiau făcute eșalonat”, arată Bogdan Glăvan.
„Ne luăm după Ungaria și Italia, dar acestea sunt țări conduse prost”
Acesta caracterizează drept „putrede” taxarea multinaționalelor cu 1% și intenția de a suprataxa băncile.
„Cu privire la taxa pe cifra de afaceri nu știm care e problema, alta decât că e nevoie de bani la buget. Speculează o portiță legală? Fac investiții? Sau nu putem să colectăm pentru că avem o legislație proastă? Până nu explică Ministerul Finanțelor situația, nu putem pune taxe noi. Noi ne luăm după Ungaria și Italia, dar acestea sunt țări conduse prost. Ungaria are patru trimestre consecutive de scădere, iar Italia este «bolnavul Europei» de ani de zile cu privire la finanțe”, punctează Bogdan Glăvan.
Taxa pe bănci, „abordare miopică”
În privința unei posibile taxe pe profiturile excepționale ale băncilor, acesta spune că nu se înțelege diferența între ce face sectorul bancar și restul economiei.
„Sunt de acord că e privilegiat, dar putem să umblăm la privilegii. Însă, dacă punem acum o taxă, călcăm pe greblă. Sectorul bancar are un specific: lucrează cu banii altora, spre deosebire de Petrom, care lucrează cu banii săi. Astfel, capitalul care va fi afectat va fi de fapt banul deponentului”, afirmă acesta.
Astfel, românii cu depozite în bănci ar ajunge în final să fie cei afectați de o astfel de taxă.
„A doua particularitate e că, spre deosebire de patiseria domnului Ciolacu sau un dezvoltator imobiliar, care fac o plăcintă sau un bloc și le vând, băncile produc credite care au o durată de viață de 5-10-30 de ani. Prin urmare, profitul lor anual nu este cea mai bună metodă de evaluare. Este o abordare miopică”, conchide Glăvan.
Micii antreprenorii cer pact fiscal pe 10 ani
Consiliul Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) avertizează că propunerile vin în contextul în care există o creștere de 8,89% a suspendărilor de activitate a firmelor și cu 14,14% a dizolvărilor.
Micii antreprenori sunt nemulțumiți de modificările dese ale taxelor. Aceștia cer un cadru unitar, aplicat pe zece ani, fără condiții legate de domeniul de activitate, praguri de venituri, număr de asociați sau prag de rentabilitate.
Aceștia cer ca toate reformele să se aplice „de la mare la mic”, adică de la administrația centrală și locală, apoi la multinaționale și abia în final să fie impuse măsuri întreprinderilor mici și mijlocii.
