Ucraina a făcut primii paşi importanţi în modificarea legislaţiei pentru minorităţi, inclusiv în domeniul învăţământului, astfel încât predarea în şcolile din comunităţile româneşti să poată fi continuată în limba română, cum a existat de sute de ani, a declarat, pentru Agerpres, Aurica Bojescu, secretarul responsabil al Uniunii interregionale „Comunitatea românească din Ucraina”.
Parlamentul ucrainean a abrogat prevederile legislative care impuneau şcolilor cu predare în limba minorităţilor, inclusiv cele în limba română, să introducă progresiv predarea în limba ucraineană a disciplinelor de bază, de la 20% din totalul orelor de curs în clasa a V-a până la 60% în clasa a XI-a.
Aurica Bojescu arată că schimbările legislative s-au produs în special ca urmare a şedinţei comune dintre guvernele României şi Ucrainei, care a avut loc la Kiev pe 18 octombrie 2023, dar şi sub presiunea Comisiei Europene, care negociază cu Ucraina aderarea la Uniunea Europeană, dar şi la Consiliul Europei.
Cu toate acestea, secretarul responsabil al Uniunii interregionale „Comunitatea românească din Ucraina”, care a participat la discuţiile cu comisarul Uniunii Europene pentru Extindere, dar şi la negocierile cu Ministerul Învăţământului de la Kiev şi cu Serviciul de Stat pentru Etnopolitică şi Libertatea Conştiinţei din cadrul Guvernului de la Kiev, consideră că actul normativ de bază privind învăţământul mai necesită câteva corecţii, în interesul comunităţii româneşti din Ucraina, care îşi doreşte păstrarea învăţământului în limba română în şcoli.
Unul dintre articolele care trebuie revizuite este legat de predarea în limba minorităţilor la nivel de unităţi de învăţământ, nu la nivel de clasă, şi revenirea la statutul şcolilor cu predare în limba română, cum a fost până în 2017. Cel de-al doilea aspect priveşte bacalaureatul în limbile minorităţilor, respectiv în limba română.
„Nu avem încă schimbări la articolul 7 din Legea învăţământului, aşa cum prevede Constituţia Ucrainei, unde este garantat procesul de învăţământ în limba maternă în şcoli. Noi încă ne punem întrebarea de ce în satele noastre, în localităţile unde noi avem şcoli, predarea să nu fie garantată în şcoală, ci doar în clase. Continuăm să discutăm cu Ministerul Învăţământului, cu Departamentul pentru Etnopolitică al Guvernului concret pentru aceste schimbări. (…), a declarat Aurica Bojescu.
Cel mai important punct care încă nu s-a realizat este bacalaureatul, care nu se permite în limba în care s-a învăţat, aşa cum este prevăzut în România. Nici bacalaureat la limba maternă noi nu avem, ceea ce face ca motivaţia pentru a învăţa în limba maternă, în limba română să lipsească.
Aurica Bojescu:
„Dacă în toţi anii elevii învaţă în limba română, ei ar trebui să dea bacalaureatul tot în limba română. Acum, bacalaureatul în limba română este permis doar celor care au mers la şcoală până la 1 septembrie 2018″, a adăugat Aurica Bojescu.
Ea susţine că întreaga comunitate românească are revendicări „constructive”, care au la bază prevederile Constituţiei ucrainene, dar şi normele juridice internaţionale referitoare la minorităţi.
În decembrie 2022, Marin Gherman, jurnalist de origine română, care a lucrat în Ucraina și la începutul războiului s-a refugiat în România împreună cu familia trecând la Libertatea, a semnalat că „noua lege a minorităților naționale din Ucraina este o dezamăgire pentru comunitatea românească“ și că „problema educației în limba maternă este nerezolvată”.
Ulterior, Aurica Bojescu, președinta Centrului Bucovinean Independent de Cercetări Actuale din Cernăuți, unul dintre specialiștii care, în 1996, a participat la conceperea Constituției Ucrainei, a semnalat că noua lege a minorităților, adoptată de Rada de stat din Kiev, nu respectă Constituția și că efectul va fi acela că limba română va fi tot mai puțin vorbită în Ucraina.
În septembrie 2023, Ucraina a revizuit legea minorităților naționale, iar parlamentul de la Kiev a aprobat noua lege în decembrie anul trecut.
Modificările principale prevăd că:
instituţiile private de învăţământ superior au dreptul de a alege în mod liber limba de predare care este o limbă oficială a Uniunii Europene, asigurându-se în acelaşi timp că persoanele care studiază în astfel de instituţii studiază limba de stat ca disciplină academică separată;
în clasele (grupele) cu predare în limbile minorităţilor (comunităţilor) naţionale care sunt limbi oficiale ale Uniunii Europene este garantat dreptul de a utiliza limba minorităţii naţionale respective în procesul educaţional, împreună cu limba de stat;
persoanele care aparţin minorităţilor (comunităţilor) naţionale din Ucraina ale căror limbi sunt limbi oficiale ale Uniunii Europene şi care au început învăţământul secundar general înainte de data de 1 septembrie 2018 în limba minorităţii (comunităţii) naţionale respective au dreptul de a continua în această limbă până la finalizarea învăţământului secundar general complet, în conformitate cu normele care erau în vigoare înainte de intrarea în vigoare a Legii Ucrainei „Cu privire la asigurarea funcţionării limbii ucrainene ca limbă de stat”.
