Un medic palestinian spune că forțele israeliene din Fâșia Gaza l-au reținut atunci când au invadat un spital și l-au supus la abuzuri pe parcursul a 45 de zile de captivitate, inclusiv privarea de somn, încătușarea constantă și legarea la ochi, înainte de a-l elibera, săptămâna trecută, relatează duminică, 4 februarie, Reuters.
Doctorul Said Abdulrahman Maarouf lucra la spitalul al-Ahli al-Arab din orașul Gaza când unitatea medicală a fost înconjurată de forțele israeliene, în luna decembrie a anului trecut.
El a descris faptul că a fost ținut cu mâinile și picioarele încătușate și cu ochii acoperiți pe durata celor aproape șapte săptămâni de detenție.
Medicul a precizat că i s-a spus să doarmă în locuri pline de pietricele, fără saltea, pernă sau pătură și cu muzică dată la maximum.
După mai bine de o zi, armata israeliană nu a răspuns unei solicitări Reuters de a face precizări cu privire la acest caz, dar a spus că va emite o declarație mai târziu. Forțele israeliene au negat anterior că ar fi vizat sau abuzat civili din Fâșia Gaza și acuză Hamas că folosește spitalele pentru operațiuni militare, ceea ce gruparea islamistă palestiniană a negat.
„Tortura a fost foarte severă în închisoarea israeliană. Eu sunt medic. Greutatea mea era de 87 de kilograme. Am pierdut, în 45 de zile, peste 25 de kilograme. Îmi pierdeam echilibrul. Îmi pierdem concentrarea. Mi-am pierdut orice sentiment”, a povestit el.
„Oricum ai descrie suferința și insultele din închisoare, nu poți cunoaște realitatea decât dacă ai trăit-o”, a adăugat doctorul.
Maarouf a mai spus că nu are nicio idee despre locul în care a fost ținut captiv, deoarece a fost legat la ochi pe toată durata detenției și nu este sigur dacă a fost ținut în interiorul sau în afara Fâșiei Gaza. El a fost lăsat la punctul de trecere Kerem Shalom și a fost preluat de Crucea Roșie.
Arestarea lui Maarouf a fost ultimul moment în care a primit vești de la familia lui și încă nu știe dacă aceasta a supraviețuit atacurilor în timp ce forțele israeliene avansau în orașul Gaza sub un „baraj” intens de artilerie.
Războiul a început atunci când militanții Hamas au năvălit peste graniță în orașele israeliene pe data de 7 octombrie, ucigând peste 1.200 de persoane, majoritatea civili, și luând 240 de ostatici.
Asaltul militar al Israelului a început în aceeași zi, cu un bombardament intens, urmat mai târziu, în octombrie, de un asalt terestru care continuă deja de trei luni. Autoritățile sanitare din Fâșia Gaza, controlate de Hamas, afirmă că ofensiva israeliană a ucis peste 27.000 de palestinieni, majoritatea femei și copii.
În afară de spitale, Israelul susține că Hamas folosește în mod obișnuit alte facilități medicale, inclusiv ambulanțe, pentru operațiuni militare, și a prezentat dovezi ale existenței unor tuneluri și a unor arme în unele dintre aceste facilități.
„Tată, bombardamentele au ajuns până la noi. Ce ne facem?”
Maarouf încearca să își stăpânească lacrimile în timp ce descria ultima conversație la telefon cu fiica lui, în timp ce soldații israelieni cereau prin difuzoare ca toți medicii și personalul medical să părăsească clădirea spitalului.
Ea se afla în casa familiei din orașul Gaza, fiind unul dintre cei cinci copii ai doctorului. Toți se aflau acolo împreună cu soția lui și cu alte 15-20 de rude.
„Tată, bombardamentele au ajuns până la noi. Ce ne facem?”, i-a spus fata. El i-a răspuns că dacă îi spune să rămână și ar fi uciși, sau dacă îi spune să plece și tot ar fi uciși – acest lucru ar fi o tortură pentru el.
„Dacă vrei să pleci, atunci pleacă. Dacă vrei să rămâi, atunci rămâi. Sunt în același situație cu tine și mă duc acum la soldații israelieni fără să-mi cunosc soarta”, își amintește medicul că i-a spus.
„Din acel moment și până astăzi nu am nicio informație despre copiii mei sau soția mea”, a precizat el, plângând.
Devastarea din Gaza a împrăștiat familiile și a întrerupt comunicațiile, făcând ca oamenii să ajungă foarte greu, din punct de vedere fizic, în multe zone și să nu poată lua legătura unii cu alții prin telefon, majoritatea rețelelor de telecomunicații fiind căzute.
Maarouf crede că a fost unul dintre cei peste 100 de prizonieri ținuți în același loc. „Fiecare dintre noi își dorea să moară… își dorea să moară din cauza asprimii suferinței”, a spus el.
Doctorul mai afirmă că faptul că i s-a spus să încerce să doarmă întins pe pietricele a fost cea mai rea parte a experienței sale.
„Sunt un pediatru care lucrează de 23 de ani în acest domeniu. Nu am comis nicio crimă umanitară. Arma mea este stiloul, carnetul și stetoscopul meu. Nu am părăsit locul. Am tratat copii în interiorul spitalelor”, a declarat el.
„Când am fost chemați în zona în care se aflau tancurile, am crezut că vom sta acolo câteva ore și vom pleca. M-am gândit că dacă ne vor lua pe mine și pe colegii mei ne vor trata bine pentru că suntem medici și nu am comis nicio infracțiune”, a mai spus medicul.
Întors în Gaza după ce a fost eliberat, Maarouf lucrează din nou într-o secție pediatrică, cu stetoscopul în jurul gâtului, cu sunetul copiilor plângând și cu șoaptele îngrijorate ale părinților în jurul lui.
Foto: Profimedia Images
