Vizitele lui Xi Jinping în Serbia și Ungaria, motiv de îngrijorare. „Un mesaj care va irita cea mai mare parte a Europei”

Vizitele din această săptămână ale președintelui chinez Xi Jinping în Franța, Ungaria și Serbia vor încerca să semnaleze influența sporită a Chinei în Europa, iar destinațiile alese de liderul de la Beijing au o puternică semnificație. Fiind prima vizită în Europa din ultimii cinci ani, majoritatea analiștilor sunt de părere că liderul de la Beijing încearcă să identifice punctele slabe în relația euro-atlantică (în special NATO), în speranța că Uniunea Europeană ar putea acționa ca o contrapondere la “ostilitatea” americană percepută față de China. După primele trei zile petrecute în Franța, reacțiile europene nu sunt însă pozitive pentru obiectivele Chinei.

Xi Jinping a ajuns la Belgrad

Sosirea liderului chinez la Belgrad, în cea de-a doua etapă a turneului său european, a stârnit un entuziasm fără precedent în Serbia, o națiune considerată adesea ca fiind unul dintre cei mai fideli aliați ai Chinei în Europa.

“I-am spus că, în calitate de lider al unei mari puteri, va fi întâmpinat cu respect peste tot în lume, dar reverența și dragostea pe care le va întâlni în Serbia noastră nu va fi găsită nicăieri altundeva”, a declarat președintele Aleksandar Vučić după o ceremonie de bun venit în fața Palata Srbije, un complex somptuos din epoca socialistă, folosit adesea pentru vizite de stat.

Mii de oameni care scandau “China-Serbia” și fluturau steaguri au fost aduși cu autobuzul din toată Serbia pentru a participa la o ceremonie de bun venit pentru Xi miercuri în fața Palatului Serbiei, în noua parte a Belgradului unde au avut loc discuțiile.

Președintele populist al Serbiei s-a adresat mulțimii de la un balcon, numindu-l pe Xi un prieten “de încredere”. El a declarat că vizita sa în Serbia a fost “istorică”, deoarece a deschis calea pentru legături și mai strânse.

“Scriem istorie astăzi, deși multora nu li se pare așa”, a spus Vucic. “Îi mulțumim președintelui Xi. Nu a mai venit în Europa de cinci ani și a ales din nou mica noastră Serbie.”

Vučić a subliniat, de asemenea, că, în ceea ce privește cooperarea cu Beijingul, “cerul este limita”. Serbia se remarcă prin faptul că a adoptat timpuriu investițiile chinezești în Europa, cum ar fi construcția podului Pupin în 2013.

De atunci, inițiativele de investiții au crescut vertiginos, inclusiv proiecte de infrastructură de amploare, precum autostrăzi, combinatul siderurgic Smederevo și bazinul minier Zijin. Cu toate acestea, această expansiune a avut un cost pentru Serbia, care a acumulat o povară a datoriei de aproximativ 3,7 miliarde de euro, din cauza practicii obișnuite de a grupa investițiile chinezești în scheme de împrumut.

De asemenea, Serbia este singura națiune europeană care a achiziționat sisteme de apărare antiaeriană chinezești HQ-22 “Hong Qi” sau Red Flag, ceea ce a ridicat semne de întrebare din cauza dificultății de integrare a acestora în sistemele sale de armament existente.

Serbia dă Rusia pentru China

„Vizita lui Xi în Serbia, a doua în opt ani, poartă un mesaj politic puternic, deoarece coincide cu cea de-a 25-a aniversare a bombardării greșite de către NATO a ambasadei chineze din Belgrad în timpul intervenției NATO în fosta Iugoslavie. Cu siguranță, această ocazie va fi folosită pentru a denunța Occidentul și mai ales NATO ca fiind o problemă pentru alte țări și pentru a sublinia necesitatea de a remodela sistemul de guvernanță globală.

Pentru președintele sârb Alexander Vucic, vizita în sine va fi o mare realizare, având în vedere criticile occidentale privind relațiile cu Kosovo. Va fi o șansă de a reitera sprijinul Beijingului pentru integritatea teritorială a Serbiei și o aliniere politică clară cu guvernul sârb în ceea ce privește contestarea integrității teritoriale a Kosovo”, arată Valbona Zeneli, într-un editorial pentru publicația The Diplomat.

China este atrasă de Balcanii de Vest pentru poziția sa geostrategică și pentru apropierea de piețele UE, considerând Serbia un nod strategic de transport european. Cu 61 de proiecte chinezești evaluate la peste 21 de miliarde de dolari în Balcani, cel mai important este modernizarea căii ferate de mare viteză Belgrad-Budapesta. Comerțul dintre China și Serbia a crescut de la mai puțin de 450 de milioane de dolari în 2012 la peste 4 miliarde de dolari în 2023. Exporturile sârbești către China au crescut de la mai puțin de 400 de milioane de dolari în 2020 la 1,3 miliarde de dolari în 2023.

Relațiile dintre Belgrad și Beijing se extind dincolo de legăturile economice, întrucât Serbia a semnat un pachet de sprijin economic și achiziții militare în valoare de 3 miliarde de dolari, care a sporit influența chineză în țară. Instalarea de camere de supraveghere inteligente în Belgrad, condusă de Huawei, a stârnit îngrijorări cu privire la compatibilitatea cu standardele UE privind confidențialitatea și protecția datelor, în condițiile în care Serbia se află de 10 ani în negocieri pentru a adera la blocul comunitar.

Legătura specială dintre cele două țări a fost întărită și mai mult în timpul crizei COVID-19, în care vaccinul chinezesc a dat un impuls important guvernului Serbiei, care se străduia să facă față pandemiei. În prezent, 85 % din populația Serbiei are o părere favorabilă despre China.

“Această vizită arată că Serbia a înlocuit Rusia cu China în ceea ce privește principalul său partener de negociere cu Occidentul”, a declarat Vuk Vuksanović, expert în relațiile sino-sârbe și cercetător principal la Centrul pentru politici de securitate din Belgrad, citat de Politico.

“Invazia la scară largă a Ucrainei a plasat relația sârbo-rusă sub o monitorizare atentă, astfel încât guvernul vede un beneficiu în a juca mai des cartea chineză acum, deoarece este considerată mai puțin provocatoare”, a continuat el.

“Balcanii, și Serbia în special, au devenit și mai interesanți pentru China acum că o ramură a Inițiativei Belt and Road prin Rusia și Belarus a fost efectiv tăiată odată cu invazia la scară largă a Ucrainei”, a conchis Vuksanović.

Xi s-a oprit la Belgrad după două zile petrecute în Franța cu președintele Emmanuel Macron și înainte de o călătorie la Budapesta pentru a se întâlni cu premierul ungar Viktor Orbán – ca și Vučić, un alt ghimpe în coasta Occidentului.

Ungaria și Serbia: parteneri strategici ai Beijingului în Europa de Est

Ungaria a parafat un “parteneriat strategic cuprinzător” cu China în 2017 și a fost prima țară europeană care a aderat la Inițiativa “Belt and Road”. Comerțul dintre China și Ungaria aproape s-a dublat din 2012, de la 7 miliarde de dolari la 13 miliarde de dolari în 2022, dar deficitul comercial al Ungariei față de China este mult mai mare, crescând de la 3,6 miliarde de dolari la 8,5 miliarde de dolari în 2022.

În ceea ce privește investițiile cumulate, Ungaria este principala beneficiară a investițiilor directe chinezești din Europa Centrală și de Est. În 2023, Ungaria a reușit să atragă un total de 14 miliarde de dolari în investiții străine directe, din care aproximativ 9 miliarde de dolari au provenit din investiții chinezești, inclusiv investiții în fabrici de baterii și vehicule electrice. Vizita lui Xi în Ungaria va fi celebrată pentru a prezenta povestea de succes a Chinei în Europa Centrală, având în vedere că țara găzduiește și cea mai mare minoritate de etnici chinezi din Europa Centrală.

O potențială îngrijorare este reprezentată de bilateralizarea relațiilor cu fiecare membru al UE în parte, care afectează coeziunea internă a uniunii și interferează în procesele decizionale ale UE privind chestiunile legate de China. Am văzut acest lucru în trecut, deoarece Ungaria a blocat o declarație a UE după o hotărâre a unui tribunal internațional privind Marea Chinei de Sud, criticile aduse Chinei cu privire la Hong Kong și criticile aduse BRI.

„Deși în ultimele luni asistăm la o tendință de convergență transatlantică în ceea ce privește China, Europa nu este cu adevărat unită atunci când vine vorba de viitoarele strategii privind China. Abordările europene depind de relațiile economice pe care fiecare țară le are cu China, de gradul de dependență tehnologică, precum și de atitudinea liderilor și a publicului față de China”, a subliniat Valbona Zeneli, pentru The Diplomat.

Un mesaj care va irita cea mai mare parte a Europei

E prea devreme să vedem ce va obține Europa după vizita lui Xi Jinping – dacă vor exista concesii pe negocierile economice și cele privind susținerea Rusiei în războiul din Ucraina, însă primele semnale sunt că itinerariul ales de liderul de la Beijing este o rețetă capabilă să irite majoritatea Europei.

Gideon Rachman, influent editorialist la Financial Times, nota într-un material publicat marți că destinațiile alese de liderul chinez arată intenția Beijingului de a căuta breșe în unitatea europeană și în relația cu SUA. „Cele trei opriri alese de liderul chinez au sens, văzute de la Beijing. Din motive strategice și economice, China dorește neapărat să perturbe unitatea atât a NATO, cât și a UE. Fiecare dintre cele trei țări pe care Xi le vizitează este văzută ca o potențială pârghie pentru a deschide fisurile din vest”, scrie editorialistul britanic.

Acesta notează că Beijingul și experții chinezi pot părea încântați de poziția președintelui Francez, care în trecut a subliniat că Europa nu trebuie să fie vasalul Statelor Unite sau că Europa nu trebuie să intervină în apărarea Taiwanului, însă avertizează că aceștia s-ar putea să fie dezamăgiți de radicalismul aparent al lui Macron. Nu doar că Franța este principalul promotor al contra-măsurilor economice de la nivelul UE împotriva Chinei, dar Parisul a adoptat cea mai dură poziție față de Rusia.

În acest context, editorialistul de la FT notează că mesajul anti-NATO al Chinei – transmis mai ales prin vizitele la Belgrad și Budapesta, s-ar putea să aibă efecte negative la nivelul Europei.

„Mesajul anti-NATO al lui Xi va fi primit bine în China, unde bombardarea ambasadei de la Belgrad este încă resimțită, cum era de așteptat, cu amărăciune. Rusia va aprecia, de asemenea, mesajul anti-occidental. Dar a le spune europenilor că sunt vasali ai Americii și că NATO este o organizație periculoasă este un mesaj pe care majoritatea europenilor îl vor considera, în cel mai bun caz, insultător – și, în cel mai rău caz, amenințător. Cele 30 de țări europene care au aderat la alianță știu că, în condițiile în care Rusia duce un război de agresiune la granițele lor, NATO este mai necesară ca niciodată.

Decizia lui Xi de a vizita Serbia și Ungaria va face dificilă convingerea majorității celorlalți europeni că el vine în semn de prietenie. Serbia se află atât în afara UE, cât și a NATO; în timp ce Ungaria a subminat ambele organizații din interior. Ambele țări sunt prietenoase cu Rusia. Faptul că Xi se va întoarce acasă pentru a-l primi pe Vladimir Putin la Beijing, la scurt timp după aceea, va adânci aprehensiunile europene cu privire la intențiile reale ale Chinei”, a scris Gideon Rachman, care subliniază că liderul chinez ar fi putut alege alte țări europene dacă și-ar fi dorit să transmită un mesaj de cooperare cu Europa.