Fermierii din Vrancea au organizat un protest luni, în fața Unității de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova II de la Focşani. Aceștia solicită oprirea rachetelor antigrindină, deoarece ar putea contribui la seceta pedologică din Vrancea.
„Noi chiar am ajuns la limita suportabilităţii”
Fermierii care au participat la protest au declarat că de mulți ani se confruntă cu o secetă pedologică, care ar fi cauzată de sistemul antigrindină, potrivit Agerpres.
„De câţiva ani funcţionează acest sistem în detrimentul fermierilor. Noi chiar am ajuns la limita suportabilităţii. Ne confruntăm cu seceta pedologică instalată de mulţi ani, pe care o recunoaştem cu toţii, şi asta este trendul din păcate, iar ploile de vară sunt condamnate la pieire din cauza acestui sistem. Nu mai beneficiem de mulţi ani de zile de ploi de vară, pentru că aceşti nori care precipită sunt imediat atacaţi cu aceste rachete cu iodură de argint şi, bineînţeles, există posibilitatea descărcărilor lor doar acolo unde se trage în ei. Norii sunt practic la poalele munţilor, la poalele dealului, acolo sunt lansate azimuturile şi acolo descarcă, acolo precipită, şi noi la câmp, unde este chiar necesară apa, nu mai beneficiem de absolut nimic, decât de acele ploi mărunte de doi-trei litri, care sunt superficiale”, a explicat Vasilică Pamfil, fermier din Vrancea.
Participanții la protest acuză că sistemele de combatere a grindinei funcționează ilegal, deoarece nu este făcut un studiu de impact și solicită sistarea utilizării lor.
„Mai mult decât atât, acest sistem, din punctul nostru de vedere, acţionează din 2015-20156, ilegal, pentru că nu există studiu de impact la iodura de argint, un element chimic care nu se află în stare naturală în natură şi, în anumite concentraţii, este letal pentru biodiversitate. Al doilea lucru foarte important este studiul de impact asupra sistemului. Acesta trebuia să fie ca bază la ceea ce a urmat, adică la punerea în operaţiune a acestui sistem, fapt care nu s-a întâmplat. Şi, din punctul nostru de vedere, ar trebui închis imediat, până când va fi făcut acest studiu care va arăta cum stau lucrurile. Binenţeles, la acest studiu trebuie să fie chemaţi profesori de la universităţile care au şi fizică meteorologică, să-şi spună şi ei părerea. Cerem de câţiva ani aceste studii. Oare noi, fermierii, care ar trebui să fim beneficiarii direcţi ai acestui sistem, nu ar trebui să fim şi noi consultaţi? (…) Cerem imediat stoparea acestui sistem până în luna octombrie, până când va fi făcut acest studiu”, a adăugat fermierul Vasilică Pamfil.
Sezonul operativ al sistemelor antigrindină începe luni
Directorul Unităţii de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova II, Ionuţ Lazăr, a fost prezent la acest protest, unde a asigurat calitatea sistemului antigrindină și a menționat că în curând se face şi studiul de impact pentru care au fost deja prevăzuţi banii. Însă, până la finalizarea studiului, sistemul antigrindină nu poate fi oprit.
„Sezonul operativ a început astăzi, începe de la 12,00. O mare parte dintre fermieri din judeţul Vrancea şi-au manifestat intenţia de a manifesta împotriva faptului că începem sezonul, din grija lipsei precipitaţiilor. Încercăm să avem în continuare un dialog şi să le explicăm că seceta este un fenomen regional, nu este un fenomen local asupra unui teren sau a unei culturi, iar rachetele antigrindină nu au un impact asupra secetei instalate în zona noastră în ultimii ani. Ba mai mult, în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Administrarea Sistemului naţional Antigrindină şi de Stimulare a Precipitaţiilor s-au prevăzut, printr-o hotărâre de guvern, fondurile necesare realizării unui studiu de impact, aşa cum dânşii au cerut. O să încercăm să le ascultăm din nou părerea, o să transmitem mai departe solicitările acestora, însă sistemul, după părerea noastră, trebuie să funcţioneze. Este extrem de riscant să oprim un sistem care funcţionează şi a protejat culturile agricole cu o valoare economică extrem de mare, iar asumarea răspunderii pentru oprirea sistemului pentru o perioadă de timp, cum dânşii solicită, este extrem de riscantă în contextul în care statul român a investit bani pentru a crea un sistem funcţional, pentru a aduce tehnologii de ultimă generaţie în România”, a declarat Ionuţ Lazăr.
