Zone rurale din China au fost inundate, pentru ca noul oraș al lui Xi Jinping să fie salvat: „E inevitabil să sacrifici o parte, de dragul întregului”

Zonele afectate s-ar fi confruntat oricum cu un anumit nivel al inundațiilor, având în vedere cantitățile istorice de precipitații de luna trecută. Însă experții cred că situația a fost agravată de autoritățile care au deschis porțile barajelor, inundând satele și terenurile agricole din apropiere, scrie Washington Post.

Când rămășițele taifunului Doksuri au lovit nordul Chinei în această lună, aruncând peste Beijing cea mai mare cantitate de precipitații din istoria recentă, nu doar capitala a fost amenințată. Vremea extremă reprezenta de asemenea un risc grav pentru „Noua zonă Xiong’an”, o zonă de dezvoltare extinsă, de peste două ori mai mare decât New York.

Xiong’an este proiectul preferat al lui Xi Jinping, care a declarat că acesta va fi un „oraș al viitorului” – o „metropolă modernă socialistă”, mult peste imaginația capitalelor occidentale.

Oficialii au trecut la acțiune, promițând să protejeze capitala și Xiong’an – aflat în construcție de șase ani – cu orice preț. Autoritățile au început prin urmare să folosească o rețea de baraje și rezervoare începând cu 30 iulie pentru a evacua apa din râurile revărsate în șapte zone inundabile desemnate în Hebei, provincia care înconjoară Beijingul.

A fost cel mai mare efort oficial pentru controlul inundațiilor din ultimii 60 de ani, scrie Washington Post.

Secretarul Partidului Comunist din Hebei a declarat și el că provincia va „servi în mod hotărât drept șanț (de apărare)” pentru capitală. De asemenea, oficialii s-au angajat să protejeze orașul portuar Tianjin, cu o populație de 15 milioane de locuitori, aflat la est, precum și noul aeroport internațional Daxing, la sud.

Sate devastate, morți și multe pagube

Dovezile vizuale și mărturiile directe adunate de The Washington Post arată că, în vreme ce eforturile autorităților au ajutat la devierea șuvoaielor dinspre Xiong’an și alte zone urbane, ele au contribuit direct la devastarea satelor din Hebei.

Imaginile din satelit arată că acțiunile autorităților au dus la o creștere dramatică a nivelului apei în aceste zone, acoperind cel puțin 240 de kilometri pătrați.

Ideea că zonele rurale sunt mai potrivite pentru a suporta consecințele inundațiilor datează încă din anii 1950 și 1960, când au fost construite cele mai multe dintre zonele inundabile ale țării – zone care sunt inundate în mod deliberat pentru a absorbi excesul de apă.

Dar astfel de zone nu mai sunt la fel de puțin populate ca odinioară. De fapt, guvernele locale au permis localităților din zonele inundabile desemnate să se dezvolte, în ciuda reglementărilor menite să controleze numărul de locuitori care trăiesc acolo.

„Este vina guvernului sau este vina oamenilor care s-au mutat înapoi în aceste locuri?”, s-a întrebat Wang Weiluo, inginer și expert în sistemul de apă din China, stabilit în Germania.

„Este a guvernului”, a răspuns tot el, citat de cotidianul american. „Toți acești oameni au primit aprobări pentru a-și construi casele acolo. Sunt regulile guvernului, dar nu le-au aplicat”, a spus el.

Zonele cu pricina s-ar fi confruntat oricum cu un anumit nivel al inundațiilor, având în vedere cantitățile istorice de precipitații de luna trecută. Însă experții cred că situația a fost agravată de autoritățile care au deschis porțile barajelor, inundând satele și terenurile agricole din apropiere.

„Au ales să protejeze unele zone așa-zis importante și să abandoneze unele zone așa-zis neimportante. Este o decizie politică”, a declarat Wang.

Unii locuitori din aceste zone, intervievați de Washington Post, au declarat că nu știau că trăiesc în zone de dirijare a apei. Alții au spus că autoritățile nici măcar nu i-au anunțat înainte ca locuințele lor să fie inundate și toate bunurile să le fie distruse.

Este posibil să nu se știe niciodată câte persoane au murit sau au fost strămutate, ca urmare a acestor decizii, dar oficial, cel puțin 29 de persoane din Hebei au decedat în timpul inundațiilor.

De asemenea, aproximativ 1,7 milioane de persoane au fost relocate, inclusiv peste 900.000 din zonele în care casele au fost inundate. Pagubele economice s-au ridicat la 13 miliarde de dolari într-o provincie în care veniturile din mediul rural reprezintă mai puțin de un sfert din veniturile Beijingului.

Riscuri cunoscute de autorități

Pe măsură ce ploile au lovit nord-estul Chinei la sfârșitul lunii iulie, viitura a coborât pe râurile Baigou și South Juma spre Xiong’an. Autoritățile au închis rapid poarta Baigouyin, împiedicând potopul să ajungă la un lac din Xiong’an.

Alte baraje au fost deschise pentru a împinge apele inundațiilor spre est, spre terenurile agricole și satele din Bazhou – „coșul de legume” al regiunii. Acestea au fost în curând scufundate.

„Casa mea a dispărut. Echipamentul fabricii mele este distrus. Mulți oameni încă trebuie să plătească ipotecile și împrumuturile pentru mașini și taxele de școlarizare ale copiilor lor”, a declarat un director de fabrică din satul Renzhuangzi din județul Bazhou, care a vorbit sub protecția anonimatului de teama represaliilor din partea autorităților

Noua zonă Xiong’an, o zonă de dezvoltare extinsă, de peste două ori mai mare decât New York. FOTO: Profimedia

„Bineînțeles că sunt supărat”, a adăugat el.

Săptămâna următoare, secretarul de partid din Hebei, Ni Yuefeng – același care a promis că va folosi provincia sa ca un șanț demapărare pentru Beijing – a vizitat sistemul de deviere de la barajul Baigouyin și a organizat o întâlnire pe tema inundațiilor.

Aplaudând cadrele care au protejat Xiong’an, el a spus că „sub conducerea fermă” a lui Xi, acestea au protejat „proiectul mileniului”.

Problema este că, potrivit documentelor publice analizate de Washington Post, oficialii guvernamentali centrali și locali ar fi trebuit să fie conștienți de problemele de lungă durată din sistemul de gestionare a inundațiilor din Hebei.

Până la 70% din digurile din bazinul râului Hai, care cuprinde Hebei, sunt predispuse la prăbușire, potrivit unui raport publicat în aprilie de către Conservarea apei Haihe, care face parte din Ministerul Resurselor de Apă al guvernului central.

Un document al guvernului din Hebei din 2021 avertiza că din cauza „progresului lent” în construirea structurilor de siguranță în caz de urgență, cum ar fi bariere împotriva inundațiilor, adăposturi și platforme, zona ar putea suferi „pagube grave”.

În orice caz, locuitorii și-au exprimat foarte clar furia.

Zeci de persoane s-au adunat în fața birourilor guvernamentale din Bazhou pe 5 august, într-un protest rar întâlnit. Aceștia au desfășurat un banner lung și roșu cu scris alb pe care scria: „Dați-ne casele înapoi. A fost în mod clar apă evacuată, deși voi ați spus că era vorba de ploaie”.

„Așa arată privilegiile”

În amonte de Xiong’an, în satul Dongmaying, care a fost brusc inundat pe 3 august, locuitorii erau confuzi – și mai târziu furioși – cu privire la motivul pentru care casele lor au fost brusc devastate, în condițiile în care în acea zonă nu mai plouase cu două zile înainte.

„Nu a fost o inundație normală. A fost apă evacuată. Locuim într-o zonă de stocare a inundațiilor, așa că suntem sacrificabili, dacă asta înseamnă protejarea Beijingului și a orașului Xiong’an”, a declarat Zhang, o localnică, care a vorbit cu condiția ca numele său complet să nu fie folosit.

„Înainte nu exista o Zonă Nouă Xiong’an. Acum, am putea fi inundați în orice moment”, a spus ea.

Alții, care nu știau că satele lor ar putea fi inundate intenționat, au spus că nu au fost avertizați în prealabil.

Un localnic de 70 de ani și soția sa de 64 de ani care locuiesc în Zhuozhou, într-o altă zonă inundabilă, nu au avut timp să se pregătească atunci când apele au ajuns la etajul al doilea al casei lor pe 2 august. Cuplul a scăpat pe acoperiș și a așteptat șase ore până când un vecin care trecea pe acolo cu o barcă de pescuit i-a salvat.

„Chiar și în timp ce apa intra în casa noastră, nu am auzit niciun cuvânt. Guvernul de aici nu face nimic”, a declarat rezidentul, care a vorbit cu condiția ca numele său complet să nu fie folosit.

Partidul Comunist Chinez a stabilit o ierarhie clară în cazul inundațiilor. În timpul inundațiilor din Hebei din 1996, secretarul provincial al partidului a declarat că Beijing și Tianjin erau prioritare, apoi veneau căile ferate și câmpurile petroliere. Pe ultimul loc se aflau oamenii, care ar fi „absorbit pericolul și pierderile”, pentru țara lor.

Se pare că puține lucruri s-au schimbat. În timp ce aceste zone erau inundate la 1 august, un ziar gestionat de Ministerul Resurselor de Apă din China a spus: „Este inevitabil să sacrifici o parte de dragul întregului”.

„Principiul de control al inundațiilor este de a minimiza pierderile”, a declarat luna aceasta Zhang Jianyun, directorul Centrului de Cercetare a Schimbărilor Climatice din cadrul Ministerului Resurselor de Apă, pentru o publicație afiliată statului.

„Este necesar să protejăm orașele mari, deoarece costul inundațiilor este foarte mare. După ce inundațiile se retrag, terenurile agricole pot fi replantate, iar pierderile sunt relativ mici”, a spus el.

Dar pierderile nu mai sunt mici. Atât Bazhou, cât și Zhuozhou adăpostesc peste jumătate de milion de persoane și li s-a permis să se extindă în ciuda reglementărilor care stipulează ca creșterea să fie controlată și ca locuitorii din zonele inundabile utilizate frecvent să fie relocați.

Populația din Bazhou este acum cu 45% mai mare decât în 1996, în timp ce în Zhuozhou a crescut cu un sfert.

Episodul a creat și o nouă provocare pentru conducerea chineză, care se confruntă deja cu cele mai proaste perspective economice ale țării din ultimele patru decenii.

La câteva săptămâni după inundații, protestatarii încă se adunau în Bazhou, cerând despăgubiri din partea guvernului.

Online, oamenii au continuat să critice deciziile guvernului. „Pentru a proteja orașele mari, le sacrificați pe cele mici. Pentru a proteja orașele, sacrificați mediul rural”, a scris recent un utilizator pe microblogul Weibo. „Așa arată privilegiile”, a adăugat el.