Alianţa Maghiară din Transilvania (AMT) continuă lupta pentru autonomie atât la nivelul administraţiilor locale, cât şi la cel al forurilor de decizie de la Bucureşti şi se angajează să depună din nou proiectele de lege privind autonomia Ţinutului Secuiesc, în ciuda respingerii lor de către Parlamentul României, a declarat vineri, 29 decembrie, conducerea partidului maghiar într-un comunicat transmis agenţiei ungare de presă MTI, preluat de News.ro.
Camera Deputaţilor a respins, joi, cu o majoritate covârşitoare proiectele de lege privind autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc şi autonomia culturală a maghiarilor transilvăneni, iar vineri, acelaşi lucru s-a întâmplat şi în Senat.
„Lucrurile s-au întâmplat cu o viteză umilitoare, prin încălcări multiple ale prevederilor parlamentare, într-o atmosferă antimaghiară”, susţine AMT în comunicat.
Potrivit AMT, „deşi în forurile internaţionale România încearcă în mod constant să creeze aparenţa că ar fi un „stat-model” care a rezolvat exemplar situaţia comunităţilor naţionale autohtone care trăiesc pe teritoriul său şi a asigurat respectarea largă a drepturilor acestora, realitatea este complet alta”.
Politicienii români au dovedit acest lucru prin voturile lor de respingere, precum şi prin manifestările antimaghiare, întrucât nu sunt dispuşi nici măcar să poarte o discuţie despre autodeterminare, scrie în comunicat.
„În ciuda a ceea ce s-a întâmplat, noi continuăm să afirmăm că dorinţa noastră de autonomie reprezintă cea mai puternică declaraţie de loialitate posibilă faţă de România, iar autodeterminarea nu ameninţă unitatea ţării, ci are menirea de a asigura dezvoltarea regiunilor noastre şi păstrarea identităţii comunităţilor noastre”, a subliniat conducerea AMT.
Liderii Alianţei susţin că în baza articolului 6 din Constituţie, România recunoaşte şi garantează persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale dreptul la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, iar dorinţa legitimă a maghiarilor din Transilvania de a avea parte de autodeterminare a fost formulată în conformitate cu această prevedere. Acordarea autonomiei depline este necesară şi în vederea coabitării paşnice şi a stabilităţii ţării, argumentează preşedinţia AMT.
Partidul subliniază că lupta maghiarilor transilvăneni pentru autodeterminare nu este ceva fără precedent; în numeroase ţări europene existând forme de autonomie. În opinia politicienilor AMT, voturile de respingere exprimate de politicienii români sunt un refuz şi, în acest sens, „este ca şi cum România ar fi luată de mână şi condusă în afara Europei”.
Potrivit comunicatului, este nevoie de o cooperare cât mai largă între diversele partide politice maghiare şi de susţinerea obiectivelor de importanţă strategică naţională, dintre care cea mai importantă este obţinerea autodeterminării. „Există o singură soluţie la problemele acestor timpuri: autonomia”, afirmă comunicatul.
Legea-cadru care reglementează statutul de autonomie a Ţinutului Secuiesc, statutul de autonomie culturală a comunităţii naţionale maghiare şi autonomia culturală a comunităţilor naţionale a fost înaintată Camerei Deputaţilor în 20 decembrie de către Zoltán Zakariás, preşedintele Alianţei Maghiare din Transilvania (AMT), József Kulcsár-Terza, preşedintele executiv a Forţei Civice Maghiare (FCM), care şi-au obţinut mandatele de deputaţi pe lista UDMR.
Proiectul de lege privind autonomia Ţinutului Secuiesc a fost elaborat în comisia de specialitate a Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), iar celelalte două proiecte de lege în cele ale Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania (CNMT)
