Tradiționala serie de analize privind temperatura politică în perioada pre-electorală pare să fie la concurență cu un alt trend, cel al sondajelor online privind opțiunile de vot, care ridică numeroase semne de întrebare privind modul în care a avut loc culegerea de date și a reprezentativității lor, arată mai mulți sociologi.
Apropierea de testul electoral din 9 iunie, când vor fi atât europarlamentare, cât și alegerile locale, a dus la intensificarea solicitării și apariției de sondaje privind intenția de vot a partidelor, dar și a potențialilor candidați la prezidențiale, în condițiile în care aproape toți cei testați au sugerat doar că vor intra în luptă.
O dezbatere din spațiul public a fost legată de o serie de sondaje realizate de AtlasIntel, o companie braziliană, care a prezentat date despre intenția de vot la prezidențiale, dar și la europarlamentare sau alegerile locale din București, la comanda Digi24. Tabloul general al procentelor a fost diferit de tot ceea ce a apărut în spațiul public în ultimul an, motiv pentru care au apărut îndoieli privind modul de culegere a datelor, în condițiile în care singurele precizări făcute oficial sunt eșantionul (1.794 de subiecți), metoda de alegere a subiecților „recrutare digitală aleatorie” și marja de eroare.
De exemplu, în cazul candidaților la prezidențiale independentul Mircea Geoană are 32,1%, pe doi fiind George Simion (AUR) cu 15,1%, iar pe trei Cătălin Drulă (USR), cu 13,5%. Pe patru este Diana Șoșoacă, cotată cu 12,9%, pe locul 5 e Marcel Ciolacu, având o intenție de vot de 11,3%. Locul șase ocupat de Dacian Ciloș (7,4%), iar pe șapte este liderul PNL Nicolae Ciucă (6,2%).
Faptul că Geoană a fost dat pe primul loc în preferințele românilor nu este o noutate, dar poziționarea pe locul 5 al lui Marcel Ciolacu cu 11,3% din opțiuni, premierul în funcție și liderul celui mai important partid din România, a stârnit controverse privind validitatea datelor. Candidatul PSD a obținut cel mai slab rezultat în turul 1 al alegerilor prezidențiale în 2019 când Viorica Dăncilă a obținut 22% din voturi.
Și în cazul votului pe partide, AtlasIntel a dat pentru alegerile europarlamentare Alianța PSD-PNL la 31,6% (în toate celelalte depășește 40%), iar construcția USR-PMP-Forța Dreptei 24,6% (cotată de alte sondaje sub 15%).
„Nu corespund cerințelor”
Primul specialist care a sesizat public faptul că nu sunt respectate bunele practici în materie de prezentare a unor sondaje a fost sociologul Mircea Kivu. „Există ghiduri profesionale, există o asociație profesională, care se numește ESOMAR, fiind asociația internațională a cercetătorilor de piață și de opinie. Aceasta are un ghid clar despre felul în care trebuie diseminate rezultatele unui sondaj. Nu toți cei care fac sondaje de opinie fac parte din această organizație”, a afirmat Mircea Kivu pentru Libertatea.
Sociologul Mircea Kivu / Agerpres
O verificare a companiilor de studii sociologice din Brazilia, unde își are sediul AtlasIntel, conform adresei date pe site-ul companiei, arată că firma de sondaje nu e parte a ESOMAR, unde apar alte nume precum IPSOS Brazil sau Kantar.
„E clar că sondajele publicate nu corespund acestor cerințe. Nu sunt cerințe obligatorii prin lege, ci e un cod profesional care trebuie respectat”, a continuat Kivu, care a sesizat Consiliul Național al Audiovizualului privind neprezentarea mai multor date privind metodologia de către cei care au comandat sondajul, Digi24.
Pe de altă parte, sociologul a subliniat că nu poate să facă o interpretare a rezultatelor, pentru că nu există detalii despre modul cum s-a desfășurat cercetarea sociologică, însă a punctat că acestea ies total din tiparul tradițional al scorurilor electorale. „Nu pot să mă pronunț asupra rezultatelor, cât timp nu știu care a fost metodologia culegerii datelor. Sigur, ele sunt destul de diferite de restul sondajelor publicate în ultimul timp. De aceea e bine să fie reguli de publicare. Simplul fapt că ni se spune că această organizație, AtlasIntel, a obținut rezultate foarte bune în sondajele făcute prin alte țări nu ne ajută”, a conchis Mircea Kivul.
„E o făcătură”
Critici referitoare la sondajele AtlasIntel, mai precis a modului de realizare a acestora, vin și din partea lui Sebastian Lăzăroiu, sociolog și fost consilier prezidențial. „E o făcătură. Deci nu am văzut făcătură mai mare. Ba nu, am văzut o făcătură mai mare în noiembrie”, a precizat Sebastian, în podcastul „Partea plină/Partea goală”, pe care îl realizează alături de analistul politic Cristian Hrițuc săptămânal, care a amintit un sondaj din noiembrie unde PMP avea 8%, în condițiile în care această formațiune nu face parte din Parlament.
Sociologul Sebastian Lăzăroiu/Facebook
„Eu știu institute care lucrează foarte corect. Rareori o să vezi sondajele lor publice. Rareori. Dacă vrei să ai încredere într-un sondaj, nu e unul public, decât dacă e foarte, foarte aproape de ziua alegerilor. Pentru că atunci nici măcar găinarii nu-și permit… (n.r. – să dea cifre departe de situația politică)”, a completat Lăzăroiu.
De altfel, surse politice de la nivelul Coaliției au precizat pentru Libertatea că joia sau vinerea de dinaintea alegerilor, scorurile electorale sunt în general știute, dacă nu apare un fenomen care să ducă la o creștere mare a prezenței sau care să schimbe dinamica votului.
„Un sondaj făcut online în România nu poate fi făcut pe un eșantion reprezentativ”, a subliniat sociologul Lăzăroiu, care a punctat că răspunsurile la formularele online sunt de la cine „are timp”, cine „are chef”, plus că sunt probleme privind identitatea celui care răspunde.
Pierderea încrederii în sondaje
La nivel universitar, rectorul SNSPA, Remus Pricopie, a anunțat, printr-un comunicat de presă, că instituția pe care o conduce va demara „un amplu proces de cercetare, legat de teme relevante, aflate în dezbaterea publică, precum cultura democratică a populației, agenda problemelor publice, valori și atitudini pro și antieuropene, prezența unor opinii de tip xenofob, rasist, extremist”, tocmai în urma apariției mai multor sondaje online.
Remus Pricopie, rectorul SNSPA/Hepta
„Sondajele online au devenit un instrument în arsenalul comunicatorilor și politicienilor pentru a influența opinia publică. Adesea sunt realizate fără respectarea standardelor științifice riguroase, punând în pericol validitatea și reprezentativitatea datelor, precum și încrederea publicului în acest instrument de cercetare socială”, a punctat politologul, care conduce SNSPA.
„Rezultatele sondajelor realizate online trebuie privite cu prudență, nuanțat și fără generalizări. Aceasta deoarece sondajele online nu sunt reprezentative pentru populația României, mai ales atunci când vorbim de opțiuni politice ṣi comportament electoral. Fără astfel de precizări clare din partea celor care le promovează în spațiul public, ele devin simple instrumente de manipulare a populației”, a completat Remus Pricopie.
În România vor fi în 2024 mai multe teste electorale. Primele alegeri sunt localele și europarlamentarele din 9 iunie. Conform calendarului Coaliției PSD-PNL, prezidențialele ar urma să fie pe 15 și 29 septembrie, iar alegerile parlamentare – pe 8 decembrie.
