Sociologul Gelu Duminică explică, într-un articol publicat de PressHub, cum poeziile din folclor sau poveștile și zicătorile românești ar putea avea efecte negative asupra formării copiilor, care pot înțelege că anumite comportamente, precum furtul sau minciuna, sunt tolerabile.
Aparent inofensivă, poezia „Cățeluș cu părul creț”, pe care au recitat-o generații întregi, are un mesaj mai puțin potrivit pentru copii. Dacă este învățată fără alte explicații din partea părinților sau educatorilor, ea poate induce valori greșite celor mici. De pildă, că furtul și minciuna sunt tolerabile în societatea românească, atrag atenția sociologul Gelu Duminică și psihologul Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, scrie PressHub.
Gelu Duminică explică cât de mult determină aceste poezii comportamentul de mai târziu al celor mici, dar și ce contribuție au avut ele la modul cum se raportează astăzi societatea românească la corupție.
Gelu Duminică. Foto: Agerpres
„În cazul «Cățeluș cu părul creț», noi nu facem decât să cauționăm niște comportamente anti-sociale: a minți, a fura. În text nu se spune că este greșit”, spune Duminică.
„La un moment dat, repetând lucrurile astea, comportamentul se dezvoltă. E teorie sociologică, nu este părerea mea personală, e știința educației care spune chestia asta”, completează sociologul.
Ce spune poezia:
Un cățel este prin în flagrant, în timp ce fură o rață. „Cățeluș cu părul creț/Fură rața din coteț”. Totuși, deși a fost descoperit chiar în timp ce comitea fapta, cățelul neagă, nu recunoaște evidența. Mai mult, deși este un hoț, pretinde în fața celorlalți că este cinstit. „El se jură că nu fură/Și l-am prins cu rața-n gură/Și cu ou-n buzunar”. Chemat în fața autorității, „Hai la Sfatul popular”, cățelul refuză, pentru că știe că va fi sancționat: „Nu mă duc c-am fost o dată/ Și-am căzut cu nasu’-n baltă”.
Și, putem deduce că încearcă să rezolve problema pe alte căi, notează PressHub.
„Cine fură de descurcă”
Gelu Duminică consideră că aceste poezii românești sunt unul dintre motivele pentru care furtul, de exemplu, este tolerat de societate: „Ați auzit de foarte multe ori în jurul dumneavoastră că cine fură se descurcă. Acum vă explicați de ce la noi hoția este atât de tolerată? Noi am fost învățați că atunci când furi de la fabrică, te descurci”.
„Noi am transformat comportamentul acesta total anomic într-unul tolerabil, acceptat, pentru că am fost învățați să facem chestia asta, conștient sau inconștient. Cu toții știm ce case au edilii și din ce bani au, totuși spunem «Lasă, mă! Prost să fi fost să nu fi făcut»”, mai explică sociologul.
Părinții sau educatorii trebuie să le explice copiilor tâlcul poveștilor
Pentru a preveni formarea unor valori greșite, explică psihologul Daniel David, autorul unui studiu privind psihologia poporului român și profilul psihologic al românilor, este de părere că aceste poezii ar trebui să vină însoțite de o explicație din partea profesorilor sau a părinților.
Poți să-i spui copilului poezia „Cățeluș cu părul creț”, dar depinde cum o discuți pe urmă. Nu contează foarte mult povestea, ci modul de interpretare. Acolo părinții au funcția principală în a-i ajuta pe cei mici cum să interpreteze astfel de texte.
Psihologul Daniel David:
De asemenea, psihologul e de acord că unele dintre poeziile vechi nu mai sunt de actualitate în contextul social actual, dar că pot fi integrate în dezvoltarea celor mici, atâta timp cât adulții se asigură că cei mici înțeleg corect mesajul.
Citește mai mult pe PressHub.ro
