Pe lista celor peste 2.600 de fugari din România, sunt mulţi criminali, dar şi 36 de agresori sexuali pe care poliţia încă îi caută. Unii dintre ei au fost arestaţi, dar au reuşit să scape după ce magistraţii i-au pus în libertate, înainte de verdictul final. În Ungaria, președinta Katalin Novak a plătit cu funcţia, după ce a grațiat un condamnat dintr-un dosar de pedofilie. În România, pedofilii sunt lăsaţi liberi şi nimeni nu răspunde.
Peste 2 milioane de euro a cheltuit statul român, numai anul trecut, cu aducerea în ţară a celor care se sustrag de la executarea pedepselor cu închisoarea, se arată într-un document al Ministerului Justiţiei.
Banii au fost cheltuiți cu repatrierea a 735 de persoane, spune ministra Alina Gorghiu, iar asta înseamnă că aducerea unui singur fugar ne costă, în medie, 2.700 de euro.
Printr-un proiect de lege, Ministerul Justiţiei vrea să recupereze aceşti bani, de la condamnații aduşi în ţară.
Există însă costuri mai mari. Ele sunt plătite de victimele care, după ce trec prin trauma unor abuzuri sexuale şi apoi prin anchete şi procese ce durează ani, descoperă, în final, că cel care le-a făcut rău, deşi condamnat la închisoare pe hârtie, e încă în libertate.
47
de victime au lăsat în urma lor cei 36 de prădători sexuali pe care poliţia îi caută şi acum. Ei au fost condamnați pentru viol, act sexual cu un minor sau agresiune sexuală. Multe dintre aceste victime sunt copii.
Fetiţa fugită de acasă şi şoferul de autobuz
Ioana* e din Sibiu. Avea doar 12 ani atunci când a fost violată. În seara zilei de 14 octombrie 2006, după ce s-a certat cu părinţii ei, fata a plecat de acasă, cu gândul să ajungă la bunicii din Vâlcea. A luat până la autogară o maşină de ocazie, iar acolo a urcat în autobuzul condus de şoferul Ilie Valug.
Ilie Valug
Bărbatul de 36 de ani era căsătorit şi avea doi copii. I-a promis Ioanei că o va duce până în satul bunicilor, iar fetiţa s-a aşezat pe scaunul din spatele lui. Aproape de miezul nopţii, au ajuns în autogara din Râmnicu Vâlcea. Valug a parcat autobuzul în garaj, apoi a urcat-o pe Ioana în maşina lui şi a dus-o la un hotel din oraş, unde a închiriat o cameră. Aici, a bătut-o pe fetiţa de 12 ani, a ars-o cu ţigara şi a violat-o.
A doua zi, bărbatul s-a întors la serviciu. Pe Ioana lăsat-o în maşina lui, de unde ea a reuşit să scape. A ajuns la Sibiu cu o mașină de ocazie şi a coborât lângă o unitate militară. Acolo au văzut-o vecinii ei de acasă. „Se sprijinea de gardul unității, plângea şi se ținea cu mâna de burtă, spunând că o doare”, au declarat ei, în anchetă. Ioana le-a spus prin ce a trecut, iar după ce a ajuns acasă, părinții ei au dus-o la spital şi au anunţat poliţia.
După două zile, Valug a fost arestat. În anchetă, el a susţinut că Ioana arăta de 15 ani şi că a întreţinut relaţii sexuale cu el de bunăvoie, contra cost. Dar, a observat instanţa, în sala de judecată, când a fost întrebat dacă a luat legătura cu fata, el a răspuns: „Care fată, fata pe care am violat-o? Nu am mai luat legătura cu ea de atunci.”
Deşi existau probe puternice care îl incriminau, după un an de arest preventiv, judecătorii l-au pus în libertate pe Valug, sub control judiciar. Câteva luni mai târziu, în iunie 2008, Tribunalul Sibiu l-a condamnat la 13 ani de închisoare. Apoi, Curtea de Apel Alba Iulia i-a majorat pedeapsa la 15 ani.
Valug a făcut recurs, dar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a menţinut condamnarea. Însă până când a fost pronunţat verdictul final, bărbatul s-a făcut nevăzut.
În 2014, după intrarea în vigoare a noului Cod Penal, care are pedepse mai mici pentru viol, Tribunalul Sibiu s-a autosesizat, a aplicat legea penală mai favorabilă şi i-a redus lui Ilie Valug pedeapsa, la 12 ani de închisoare. Poliţia Română încearcă să-l găsească de 15 ani.
Prins în Italia şi eliberat din cauza actelor trimise târziu
Pe Alin Rezmiveş, dat în urmărire de 20 de ani, poliţia era gata să-l prindă, numai că l-a scăpat printre degete, din cauza unor hârtii.
Alin Rezmiveş
Bărbatul din comuna Năpradea (Sălaj) a comis două violuri. Pentru primul, el a primit 7 ani de închisoare şi a fost închis în Penitenciarul Arad. În octombrie 2003, a reuşit să evadeze. A mers în oraş, a acostat o fată de 13 ani şi a obligat-o să întreţină relaţii sexuale cu el. Apoi, a dispărut de tot.
În martie 2005, Curtea de Apel Timişoara l-a condamnat definitiv la 10 ani și 8 luni de închisoare, pentru viol şi evadare. În acel an, poliţia avea informaţii că bărbatul s-ar afla în Ungaria.
Şase ani mai târziu, în februarie 2011, Rezmiveş a fost arestat în Italia, de carabinierii din Torremaggiore. Pentru a-l extrăda, Curtea de Apel din Bari a cerut autorităţilor române mandatul european de arestare și hotărârea de condamnare.
Dar, pentru că „nu au primit la timp documentația necesară extrădării”, în mai 2011 italienii l-au pus în libertate pe Rezmiveş, se arată într-o hotărâre a Tribunalului Arad.
Autorităţile de la noi au trimis actele solicitate abia în iunie 2011. După ce le-a primit Curtea de Apel din Bari a fost de acord să-l predea pe Rezmiveş, dar, între timp, bărbatul dispăruse şi din Italia.
Clepsidra ce măsoară scăparea de condamnare
În 2018 şi 2020, Tribunalul Arad a analizat, din oficiu, dacă nu cumva, s-a precris executarea pedepsei pentru Alin Rezmiveş.
Potrivit Codului Penal, în acest caz, termenul de prescripție a executării pedepsei este de 15 ani („durata pedepsei plus 5 ani, dar nu mai mult de 15 ani”), iar el începe să curgă de la data când condamnarea a rămas definitivă, Rezmiveş ar fi scăpat de grija închisorii în martie 2020.
Dar Tribunalul Arad a decis că şi cererea de extrădare, dar şi începerea executării pedepsei întrerup prescripţia. Iar Rezmiveş, spun judecătorii, a început executarea pedepsei în cele trei luni din 2011, cât a fost încarcerat de italieni. Din acel moment, pentru el a început să curgă un nou termen de prescripţie, care se va împlini în februarie 2026.
Liberat condiţionat, în timp ce era judecat pentru viol
După ce a terminat şcoala generală, Vasile Mîşu a mers să muncească la stână. A plecat din satul natal Caşin (Bacău) şi a cutreierat prin Moldova și prin Transilvania, schimbând ciobanii. Pe drumul dintre stâne, le-a mărturisit el judecătorilor, avea un obicei: intra în case nelocuite şi înnopta acolo. Bea şi mânca ce găsea, iar la plecare lua cu el tot ce i se părea că e de valoare.
Vasile Mîşu
În decembrie 2018, când avea 45 de ani, Mîşu a fost condamnat la 3 ani de închisoare, pentru furturile din locuințe. Dar, până să fie prins şi încarcerat, el a luat-o din nou la pas prin ţară, iar în seara de 18 aprilie 2019, a ajuns în comuna Pardoşi din Buzău.
A ochit casele neluminate. În prima, n-a găsit nimic de furat. A mers în curtea învecinată, unde a aşteptat până când proprietara, o femeie de 86 de ani, a rămas singură. Apoi a intrat peste ea, înarmat cu un cuţit, a strâns-o de gât şi a violat-o. La plecare, i-a luat bătrânei toţi banii din portofelul găsit pe masă: 40 de lei.
Arestat după două zile, Mîşu şi-a recunoscut vinovăţia şi a fost dus la Penitenciarul Vaslui, pentru a executa pedeapsa mai veche. În februarie 2020, procurorii au trimis în instanţă şi dosarul cu violul.
Dar două luni mai târziu, Penitenciarul Vaslui a propus, iar instanţa a admis ca bărbatul să fie liberat condiţionat. „Raportat la circumstanţele personale ale condamnatului, instanţa are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat şi se poate reintegra în societate”, notează Judecătoria Vaslui, în motivarea deciziei.
Imediat după ce a ieşit din închisoare, pe 9 aprilie 2020, „îndreptatul” s-a întors în Caşin şi a spart trei case. Într-una din ele, şi-a lăsat securea, lanterna şi briceagul, dar şi o haină, în buzunarul căreia erau buletinul lui şi biletul de liberare din penitenciar. De atunci, Mîşu a dispărut fără urmă.
În aprilie anul trecut, Judecătoria Oneşti l-a condamnat la 11 ani, 8 luni şi 20 de zile de închisoare pentru viol (5 ani de închisoare) şi furturi.
Capcana întinsă unei eleve de profesorul de sport
Maria* avea 15 ani şi era elevă la Liceul cu Program Sportiv din Botoșani. În septembrie 2018, dorind să se transfere la un alt liceu, fata a rugat un profesor să o ajute să obţină mai repede adeverinţa cu situaţia şcolară.
Profesorul era Cristian Mreană, de 49 de ani, căsătorit, cu doi copii. Pe 3 septembrie 2018, la prânz, Mreană a convins-o pe Maria să urce în maşina lui, apoi, sub pretextul că trebuie să meargă ca să vadă un teren, a dus-o pe fată într-o pădure de la marginea oraşului, unde a violat-o.
Cristian Mreană
Maria, scrie presa locală, i-a destăinuit unui psiholog, pe internet, prin ce-a trecut, iar acesta i-a anunţat părinţii, care au sesizat poliţia.
Profesorul a fost reţinut pe 19 septembrie 2018, apoi arestat preventiv. După o lună, a fost plasat în arest la domiciliu, iar din decembrie 2018 – pus sub control judiciar.
În anchetă şi în procesul ce a urmat, Mreană n-a recunoscut acuzaţiile, dar dovezile anchetatorilor, printre care şi o expertiză genetică a probelor ridicate din maşina lui, i-au convins pe judecători că el e vinovat. În iunie anul trecut, Curtea de Apel Suceava l-a condamnat definitiv la 7 ani de închisoare şi l-a obligat să-i plătească victimei 15.000 euro, daune morale. Dar Mreană a dispărut, înainte de verdictul final.
Pedofilul francez care a stat în arest o singură zi
Pierre Duarte avea 53 de ani, locuia în Paris şi deținea cinci firme în România. Pe 12 ianuarie 2017, bărbatul a fost reţinut de poliţie, sub acuzaţia că a abuzat sexual mai mulţi minori din Centrul de Plasament „Robin Hood” din Bucureşti. El a fost prins în flagrant, într-un apartament închiriat din centrul Capitalei, alături de un băiat de 15 ani, care le-a declarat anchetatorilor că francezul i-a dat bani pentru a întreține relații sexuale cu el.
Pierre Duarte
După 24 de ore de arest, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 4 a decis că Duarte poate fi cercetat sub control judiciar. Iar, după numai două luni, instanţa a revocat şi această măsură, pentru că procurorii ceruseră prea târziu prelungirea ei.
Pedofilul francez a fost trimis în judecată în stare de libertate. O singură victimă şi-a menţinut declaraţiile împotriva lui: un băiat de 14 ani cu care Duarte, conform rechizitoriului, „a întreţinut în 4-5 rânduri acte sexuale, în perioada 19.08.2015 – 13.12.2015, persoana vătămată fiind remunerată cu sume de bani şi bunuri”. Francezul a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de act sexual cu un minor, procurorii considerând că acel copil, crescut în orfelinat, avea destul discernământ pentru a consimţi sexul cu un bărbat de 52 de ani.
În timpul procesului, potrivit anchetatorilor, Duarte a încercat să determine victima şi martorii să-şi schimbe declaraţiile. Aproape 3 ani a durat judecata, ar între timp, victima a anunţat că nu mai vrea niciun fel de daune.
În decembrie 2019, Duarte a fost condamnat definitiv la un an şi 6 luni de închisoare. El era deja plecat din România. Autorităţile de la noi l-au dat în urmărire, iar în 2020, poliţia franceză a anunţat că l-a arestat.
Dar în martie 2021, Curtea de Apel Paris a refuzat extrădarea lui Duarte și a dispus ca el să-şi execute pedepsa în Franţa. Autorităţile de la noi n-au mai primit însă nicio veste că Duarte ar fi început efectiv executarea pedepsei acolo, spun judecătorii români. Aşa că francezul a rămas pe lista celor daţi în urmărire.
El a contestat decizia, iar în vara anului trecut, Tribunalul Bucureşti a sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, pentru a se lămuri cum trebuie procedat atunci când un stat, care refuză extrădarea, recunoaşte hotărârea de condamnare din România, dar nu o pune în executare, prin încarcerarea persoanei condamnate.
La Bucureşti, judecătorii încă aşteaptă răspunsul CJUE. La Paris, Duarte a deschis, în 2021, un magazin de articole sportive, unde băiatul abuzat de el, care între timp a devenit adult, e director şi acţionar.
Violul pus în scenă, sub ameninţarea pistolului
În 2010, Alin Rotaru avea în ţară un lanț de „magazine de vise” şi era supranumit „regele etnobotanicelor”. După ce magazinele au fost închise, prin lege, Rotaru s-a reprofilat: şi-a deschis un site, spicetv, care distribuia programele unor canale TV, fără licenţă şi fără acordul proprietarilor, încasând câştigurile printr-o reţea de societăţi. Pe fir au intrat procurorii, care l-au acuzat pe Alin Rotaru de spălare de bani.
În iunie 2019, în timp ce investigau aceste fraude, poliţiştii au descoperit pe ebook-ul lui Rotaru o filmare care i-a îngrozit: el şi alţi trei bărbaţi mascaţi ameninţau cu pistolul doi adolescenţi de 16 ani, obligându-i să întrețină acte sexuale între ei.
Cei patru i-au ţinut sechestraţi pe adolescenţi 7 ore, timp în care, „în repetate rânduri, i-au lovit cu pumnii și cu picioarele în zona capului, a feței, spatelui și stomacului, i-au înjurat și umilit, distrându-se în momentele în care îi constrângeau să-și facă unul altuia sex oral”, spun procurorii. La un moment dat, minorii au fost forțaţi să se târască și să mănânce șervețele de hârtie.
Totul s-a petrecut în noaptea de 7/8 aprilie 2013, în apartamentul din Bucureşti al lui Alin Rotaru. Alături de el, la agresiune au participat fratele lui mai mic, Claudiu Rotaru, Lucian Bejinaru şi Alexandru Straton.
În august 2019, fraţii Rotaru şi Straton au fost arestaţi. Pe Lucian Bejinaru, poliţia nu l-a mai găsit acasă, „existând indicii că ar fi părăsit teritoriul României”, notează procurorii care au disjuns dosarul, în cazul lui.
Lucian Bejinaru
Alin Rotaru a dispărut şi el, cu puţin înainte de sentinţa finală, din martie 2021. Pus în arest la domiciliu în timpul procesului, primise de la Curtea de Apel Bucureşti, cu o lună înainte de verdict, permisiunea de a părăsi domiciliul, pentru a merge la bancă şi la o clinică privată.
Rotaru a fost condamnat la 5 ani şi 4 luni de închisoare, pentru lipsire de libertate şi participaţie improprie la viol. Recent, el a fost capturat în Barcelona, de poliţia spaniolă.
Andrei Bejinaru a primit 8 ani închisoare şi e încă dat în urmărire internaţională.
Au minţit-o că pastila e pentru dureri de burtă
În vara anului 2020, când ţara era paralizată din cauza pandemiei de Covid, Alexandru Csorba şi alţi doi prieteni, Alin Kolozsi şi Claudiu Czuli, au violat, pe un câmp, o adolescentă de 15 ani.
Alexandru Csorba
Alexandru avea 21 de ani şi era muzician. Claudiu, de 23 de ani, lucra într-o pizzerie, iar Alin, de 21 de ani, n-avea nicio ocupaţie.
În seara de 30 iunie 2020, Erika* s-a întâlnit cu cei trei, în oraş, şi a urcat în maşina lor. La un moment dat, fata s-a plâns că o doare stomacul, iar Alin, la îndemnul lui Claudiu, i-a dat „o pastilă cu efecte psihoactive (posibil drog), despre care i-au spus că este bună pentru dureri”, notează procurorii, în rechizitoriu.
„Peste puţin timp, m-am simțit foarte ameţită”, a declarat Erika, în anchetă. Cei trei au dus-o la marginea oraşului, pe un teren viran, au scos-o din maşină, au lovit-o şi au violat-o. Agresiunea sexuală a durat aproape două ore. Fata a reclamat fapta la poliţie, iar cei trei violatori au fost reţinuţi imediat, apoi arestaţi preventiv.
După numai zece zile, la propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, ei au fost plasaţi în arest la domiciliu. Singurul care s-a întors în spatele gratiilor, luna următoare, a fost Claudiu Czuli, arestat pentru trafic de droguri de risc în formă continuată, după ce DIICOT a descoperit că el vindea, în pizzeria unde lucra, cannabis şi „sare de prizat” (un derivat de amfetamină).
În februarie 2021, după ce a început procesul în care erau acuzaţi de viol, Judecătoria Cluj-Napoca i-a pus în libertate, sub control judiciar, pe Alexandru Csorba şi Alin Kolozsi. Ei aveau interdicţia de a părăsi judeţul Cluj, iar instanţa a anunțat secţiile de poliţie în a căror circumscripţie locuiau cei doi, dar şi Poliţia de Frontieră.
În decembrie 2022, Curtea de Apel a dat decizia definitivă: Alin Kolozsi primit 5 ani şi 6 luni de închisoare, iar Claudiu Czuli şi Alexandru Csorba – câte 5 ani de închisoare. Cei trei au fost obligaţi să-i plătească victimei 3.000 euro, daune morale. Dar Alexandru Csorba a reuşit să dispară, înainte ca poliţia să vină şi să-l ridice, pentru a-l duce la penitenciar.
Pedofili germani învoiţi, ca să meargă la o nuntă
Daniel Otto
În vara anului 2014, Daniel Otto avea 32 de ani şi fusese deja condamnat în Germania pentru abuz asupra minorilor, pornografie infantilă și nerespectarea legii stupefiantelor. Matthias Mundin îl cunoscuse pe Otto în 2010, când avea doar 16 ani, iar de atunci erau nedespărţiţi.
Matthias Mundin
Ambii lucraseră ca „animatori pentru copii” în hoteluri şi-şi cheltuiau banii pe călătorii în Thailanda, Cambodgia sau România.
În ancheta DIICOT, cei doi au declarat că au ajuns pentru prima oară la Bucureşti în august 2014. Însă un băiat, martor în dosar, spune că i-a văzut pe cei doi şi „cu câțiva ani înainte, la Gara de Nord, oferind ceai și biscuiți copiilor fără adăpost”.
Otto şi Mundin racolau „copii ai străzii”, băieţi între 11-16 ani, instituţionalizaţi în centrul de plasament „Pinocchio” din Capitală, îi duceau în apartamente închiriate, îi drogau şi întreţineau cu ei relații sexuale. „De bunăvoie”, au declarat la DIICOT minorii abuzaţi, explicând că, la schimb, primeau mâncare, sume modice de bani (între 10 şi 50 lei), droguri (cannabis sau hașiș) și, uneori, mici daruri (o tabletă sau un telefon mobil).
Pedofilii înregistrau partidele de sex cu minori şi le stocau pe laptop. Aşa au reuşit anchetatorii să identifice câteva victime. Nu pe toate, pentru că o parte din datele de pe hard-disk era criptată în totalitate, iar pedofilii au refuzat să dea parola. Împotriva lor au dat declaraţii patru minori abuzaţi.
Din iunie 2015 şi până în n februarie 2017, Otto şi Mundin au fost arestaţi preventiv. Apoi, Tribunalul Bucureşti le-a admis arestul la domiciliu.
În ianuarie 2018, Curtea de Apel Bucureşti a înlocuit şi această măsură, cu cea a controlului judiciar. O lună mai târziu, Otto şi Mundin au cerut voie instanţei să plece până-n ţara lor, pentru că voiau să mergă acolo la medic, dar şi la o nuntă. Iar judecătorii Ovidiu Richiţeanu-Năstase şi Carmen Veronica Găină au fost de acord ca cei doi pedofili „să părăsească temporar teritoriul României în perioada, 15 februarie 2018 – 7 martie 2018, pentru a se deplasa în Germania”. Otto şi Mundin s-au mai întors niciodată în România,
Au fost trimişi în judecată pentru trafic de minori, act sexual cu un minor, pornografie infantilă şi trafic internațional de droguri. Dar judecătoarea Claudia Cipariu de la Tribunalul Bucureşti le-a schimbat încadrarea faptelor, din trafic de minori şi act sexual cu un minor, în „folosirea prostituţiei infantile”.
Ideea de a obține un folos material în plus, față de cele la care au dreptul la centrul de plasament, grefată pe obiceiuri nocive sexual (deprinse la vârsta copilăriei), reprezintă premisele prostituției infantile
Sentinţa Tribunalului Bucureşti
În octombrie 2018, Otto Daniel a fost condamnat definitiv la 6 ani şi 6 luni de închisoare, iar Mundin Matthias, la 6 ani şi 10 luni de închisoare. Instanţa i-a obligat pe cei doi să le plătească celor patru victime între 3.000 şi 5.000 de euro – daune morale. De şase ani, Poliţia Română îi caută pe cei doi pedofili.
De la închisoare cu suspendare, pe lista urmăriţilor
Janos Bekesi e unul din cei opt tineri care, în aprilie 2018, a întreţinut relaţii sexule, în cimitirul evreiesc din oraşul Valea lui Mihai (Bihor), cu o copilă de 14 ani.
Janos Bekesi
Când băiatul de care era îndrăgostită i-a propus Klarei* să întreţină relaţii sexuale cu el, fata a acceptat, fără să gândească, iar într-o sâmbătă, s-a întâlnit cu Kosztin Dezső în cimitirul de lângă biserica unde părinţii ei mergeau la slujbă. Băiatul de 18 ani a filmat totul cu telefonul, apoi a întrebat-o de Klara dacă nu vrea să facă sex şi cu un prieten de-al lui. Ea a fost de acord, iar Dezső l-a chemat şi pe Szűcs János.
Mai târziu, Dezső a arătat filmarea din cimitir unor prieteni, dar a continuat să vorbească cu Klara pe messenger şi să-i dea speranţe că între ei există ceva. Iar când băiatul a întrebat-o dacă vrea să facă sex cu mai mulți prieteni de-ai lui, fata i-a spus din nou da.
Pe 21 aprilie 2018, în acel cimitir s-au adunat 9 tineri din Valea lui Mihai. Unul singur a refuzat să întreţină acte sexuale cu Klara, după ce a văzut că ea e doar un copil.
Janos Bekesi avea atunci 26 de ani şi, dintre cei care au profitat de fată, era cel mai în vârstă. Kovacs Robert avea 23 de ani, Ursu Csaba – 21 de ani, Ökrös Szabolcs – 20 de ani, Szűcs János – 19 ani, iar Botyán Attila – 17 ani. La agresiune a participat şi un adolescent de 16 ani, care n-a fost pus sub acuzare, pentru că diferenţa de vârstă dintre el şi victimă era mai mică de trei ani, caz în care fapta nu e sancţionată de lege.
Ceilalţi şapte au fost acuzaţi de act sexual cu un minor, iar în aprilie 2019, au fost condamnaţi la pedepse cu suspendare. Unul singur (Kovacs Robert), a mers la închisoare, pentru că avea încă o condamnare, mai veche, pentru operaţiuni financiare frauduloase.
Instanţa l-a obligat pe Kosztin Dezső să-i plătească 20.000 de lei daune morale victimei, iar pe ceilalţi câte 5.000 de lei, fiecare.
Deşi a fost singurul care nu şi-a recunoscut fapta, Janos Bekesi a primit şi el 10 luni cu suspendare. Avea un termen de supraveghere de 3 ani, timp în care trebuia să îndeplinească obligaţiile impuse de instanţă: să-i plătească victimei 5.000 de lei daune, să meargă la un program de reintegrare socială şi să presteze 60 de zile de muncă în folosul comunităţii.
Nu a bifat nicio obligație, iar Serviciul de Probaţiune Bihor a cerut tribunalului revocarea suspendării executării pedepsei.
În raportul de evaluare se arată că, pe parcursul termenului de supraveghere, tânărul „a realizat venituri, lucrând la un restaurant în Budapesta, ca ospătar, şi în prezent, la o fabrică de peleţi în Germania, unde câştigă 1.500 de euro/lună”. După ce ofiţerul de probaţiune a insistat şi i-a reamintit lui Bekesi că trebuie să plătească daune victimei, el nu i-a mai răspuns nici la telefon, nici la mail-uri.
În octombrie 2022, Tribunalul Bihor a decis că Janos Bekesi trebuie să execute în închisoare cele 10 luni la care a fost condamnat.
Alţi prădători sexuali căutaţi de poliţie
Petru Blaj
● În noaptea de 13/14 august 2018, în Reşiţa, Petru Blaj a oprit pe stradă o adolescentă, i-a spus că e poliţist şi că trebuie să meargă cu el la secţie, a-i verifica identitatea. Apoi, bărbatul de 24 de ani a dus-o pe fată într-un gang din oraş, unde a violat-o. A fost cercetat în stare de libertate, iar în mai 2023 a primit 8 ani şi 4 luni de închisoare.
Ioan Buciuleac
● Ioan Buciuleac avea 60 de ani în mai 2021, când a început să întreţină relaţii sexuale cu fată de 15 ani, fugită dintr-un centru de plasament din Bucureşti. Tot atunci, spun procurorii, „i-a înlesnit minorei practicarea prostituției”. A fost arestat preventiv şi pus în libertate de Tribunalul Bucureşti, după numai o lună. În decembrie anul trecut, a fost condamnat la 3 ani şi 6 luni de închisoare, pentru act sexual cu un minor.
Gabor Csaba
● În noaptea de 20/21 august 2020, Gabor Csaba, care avea 19 ani, a violat un băieţel de 12 ani. Fapta s-a petrecut în comuna Ernei (Mureş). A fost arestat a doua zi şi pus în libertate în ianuarie 2021. După două luni, poliţia a cerut ca Csaba să fie rearestat, pentru că nu respecta controlul judiciar, dar instanţa n-a fost de acord. În decembrie anul trecut, tânărul a fost condamnat la 5 ani de închisoare, dar el dispăruse, între timp.
Csaba Szekely
● În seara zilei de 26 septembrie 2015, Csaba Szekely (18 ani) şi prietenul său au bătut un bărbat, apoi l-au dus într-o casă din comuna Răducăneni (Iaşi), unde l-au violat. Cercetat în stare de libertate, Szekely a fugit din ţară înainte să înceapă procesul. În august anul trecut, el a fost condamnat la 6 ani de închisoare, iar prietenul său, achitat, din lipsă de probe. Dat în urmărire de poliţie, Csaba a cerut, zilele trecute, redeschiderea procesului penal, pentru că a fost judecat în lipsă.
* Nu este numele real al victimelor, cărora le protejăm identitatea
