Cenzura culturii. Ce fac bibliotecile din Rusia cu cărţile scriitorilor interzişi de regim, marcate cu „Agent străin. 18+”

Cărţi arse, scriitori interzişi, amenzi de mii de dolari pentru distribuirea unor lucrări „indezirabile” şi obligaţia de a promova propaganda de război. Cenzura oficială şi războiul din Ucraina au schimbat modul de funcţionare a bibliotecilor din Rusia. Ce spun bibliotecarii şi cum reacţionează scriitorii declaraţi „agenţi străini” sau „terorişti şi extremişti” de către Kremlin?

„Dacă un scriitor este recunoscut drept «agent străin», atunci un autocolant pe care scrie «Agent străin. 18+» este pus pe copertă, iar cartea sa e scoasă din circulaţia generală şi furnizată doar la cerere. De exemplu, dacă un cititor vine şi spune: «Aş dori să citesc romanul lui Dmitri Bîkov, bibliotecarul scoate cartea din «depozitul special» şi i-o dă cu menţiunea: «Luaţi o carte a unui agent străin»”, a povestit, sub protecţia anonimatului, pentru publicaţia independentă Bumaga, un angajat al Bibliotecii Maiakovski din Sankt Petersburg, aflată sub controlul Comitetului de Cultură al districtului rusesc.

Biblioteca împrumută cărți ale „agenților străini” numai adulților, chiar dacă acestea sunt destinate copiilor, iar personalului îi este interzis să menționeze volumele respective pe rețelele de socializare ale bibliotecii sau în listele de lectură.

În catalogul Bibliotecii Naționale din Rusia, cărțile scrise de „agenți străini” poartă, de asemenea, eticheta corespunzătoare, dar clienții le pot consulta în continuare.

Acesta sunt printre puţinele cazuri în care cărţile scriitorilor interzişi de regimul de la Kremlin mai pot fi citite de către cetăţenii din Rusia, arată jurnaliştii de la Meduza. Ei susţin că, atunci când un scriitor este declarat „terorist şi extremist”, cărţile lui dispar din majoritatea magazinelor online, iar multe din bibliotecile publice le retrag din circulaţie, chiar dacă nu există nicio interdicţie oficială în acest sens.

„De când Kremlinul a ordonat trupelor rusești să mărșăluiască asupra Kievului, o represiune a disidenței a afectat artele, iar cărțile autorilor care critică Moscova au dispărut din librăriile din țară”, arată şi The Guardian.

„Teroriştii m-au declarat terorist”

Cea mai recentă interdicţie este a scriitorului Boris Akunin, rezident în Londra, pe care organismul de supraveghere financiară al Rusiei, Rosfinmonitoring, l-a adăugat în registrul de „extremişti şi terorişti” pentru criticile la adresa războiului din Ucraina. În plus, Comitetul de Investigații al țării a anunțat că a deschis o anchetă penală asupra lui pentru că ar fi „justificat terorismul și ar fi răspândit public informații false” despre armata rusă. În 2024, catalogul electronic al Bibliotecii Naționale Ruse, care se află în Sankt Petersburg, nu mai prezintă niciuna dintre lucrările sale.

Boris Akunin – pseudonimul literar al scriitorului de origine georgiană Grigori Chkhartishvili – este cunoscut pentru romanele sale poliţiste istorice şi pentru criticile la adresa preşedintelui Vladimir Putin. Acesta a intrat pe lista scriitorilor interzişi pe 18 decembrie 2023. „Teroriştii m-au declarat terorist”, a scris Akunin pe Facebook după aflarea veştii.

Recomandare oficială: „Puneţi cărţile imediat în depozit”

Deşi este catalogat de regim drept „terorist şi extremist”, bibliotecilor din Sankt Petersburg nu li s-a interzis oficial să aibă în colecţiile lor cărţile lui Akunin. Şeful unei biblioteci districtuale din fosta capitală imperială rusă a povestit, pentru publicaţia Bumaga, că a primit doar o recomandare din partea departamentului cultural local:

„<strong>Dragi colegi, Akunin a fost adăugat pe lista «teroriștilor și extremiștilor». Puneți (cărțile sale) imediat în depozit. Nu le eliberați!!! Când cărțile lui sunt returnate, marcați-le cu categoria 5 (atribuită cărţilor care nu sunt împrumutate deloc)”.</strong>

Potrivit jurnaliştilor de la Meduza, există o listă generală de literatură interzisă sau „ofensatoare”, dar șeful fiecărui sistem de biblioteci decide ce să facă cu cărțile care figurează pe ea. Mulţi dintre ei sunt însă „conformişti ai sistemului”, crede bibliotecarul, citat de Meduza. Aceasta este concluzia sa după ce, pe 22 decembrie, la câteva zile după interzicerea scriitorului, reprezentanţii tuturor bibliotecilor din Sankt Petersburg s-au întâlnit pentru a discuta „chestiunea Akunin”.

Scriitor interzis: „Când cei mai buni gânditori au fost alungaţi, au tăcut ca şoarecii”

Acelaşi regim îl au şi cărţile scriitorului şi disidentului Dmitri Bîkov, care a fost declarat de către Kremlin „agent străin” în 2022. Bîkov a supravieţuit, în 2019, unei tentative de asasinat pusă la cale de FSB, în timp ce se afla într-un turneu de conferinţe din mai multe oraşe din Rusia.

„Nivelul de libertate interioară a unei persoane este determinat doar de alegerea sa personală. Cine a fost liber intern în Rusia a rămas liber în străinătate; cine a fost sclav nu va fi eliberat nici după emigrare. Acei «apărători» ar fi trebuit să se trezească mai devreme, când victima aceleiași hărțuiri în Rusia lui Putin a fost cultura rusă modernă. Cât despre plângerile și lamentările diverșilor patrioți despre cum cultura rusă devine victima opresiunii: când au fost arestați activiști pentru drepturile omului, când au fost închise ziare și televiziuni, când cei mai buni gânditori și scriitori au fost alungați din țară, au tăcut ca șoarecii, în subteran”, povestea scriitorul, într-un interviu pentru Libertatea, acordat la scurt timp după începerea războiului. Bîkov trăieşte acum în SUA.

Amenzi pentru deţinere de cărţi interzise

Pe 16 decembrie 2022, bibliotecile din Moscova au primit o listă de cărţi interzise, pe care ar trebui să le scoată de pe rafturi, după intrarea în vigoare a legii privind „propaganda relaţiilor sexuale netradiţionale”. Lista conţinea 53 de autori, printre care Haruki Murakami, Stephen Fry sau Michael Cunningham.

Întrucât eliberarea unor astfel de cărţi era blocată de sistemul electronic al bibliotecilor, se ordona ca fiecare carte să fie reciclată – adică, în cele din urmă, arsă. Decizia finală aparţinea însă directorilor de biblioteci, iar aceștia erau obligați să prezinte un document pentru reciclarea cărților, scria Meduza în 2022.

La finalul anului trecut, Universitatea Europeană din Sankt Petersburg a fost amendată cu 70.000 de ruble (aproximativ 770 de dolari) pentru deţinerea unor cărţi publicate cu sprijinul unor organizaţii „indezirabile”.

În plus, ministrul adjunct al Justiţiei din Rusia, Oleg Sviridenko, a anunţat că intenţionează să înăsprească legislaţia privind „agenţii străini”, astfel încât organizaţiile care distribuie cărţi scrise de aceştia să fie sancţionate cu amenzi între 300.000 şi 500.000 de ruble (de la 3.300 la 5.500 de dolari).

Propagandă în biblioteci: „Ne-au cerut să atârnăm un portret al preşedintelui”

„Lucrez în sistemul de biblioteci de trei ani și, în toți acești trei ani, am primit comenzi complet nerezonabile”, a povestit un bibliotecar pentru Meduza. Acesta descrie felul în care el şi colegii săi încearcă să găsească un compromis astfel încât să supravieţuiască restricţiilor fără să afecteze prea mult imaginea bibliotecii. De exemplu, spune bibliotecarul, cu ocazia aniversării anexării Crimeei de către Rusia, angajaţii au publicat o postare despre peninsulă, însă au ales să scrie despre un artist născut în regiune, nu despre politică.

„Ne-au cerut să atârnăm un portret al președintelui, dar noi n-am vrut. Conducerea și administrația bibliotecii au petrecut trei zile gândindu-se unde să-l atârne. Am venit cu argumente pentru care nu putea fi atârnat: aici era un semn, acolo altul, aici era o baie. În cele din urmă, este pe dulap, într-un colț îndepărtat. Nu pot să spun că mă bucur că e acolo, dar măcar nu e agățat la intrare, așa cum voiau ei”, povesteşte bibliotecarul.

Un alt angajat al Bibliotecii Maiakovski din Sankt Petersburg a vorbit despre dificultatea de a găsi astfel de concesii: „Trebuie să o faci, asta e tot. Afișe și pliante pe care scrie «Totul pentru victorie», despre serviciul de contractare, par a fi plasate aproape peste tot în bibliotecile pentru adulți. Ne-am obișnuit cu asta. Toți bibliotecarii reacționează diferit la interdicțiile de carte, dar, în general, este trist că trebuie să scoatem ceva din accesul liber, în special Akunin și Bîkov, care sunt adesea solicitate”.

Foto ilustrativ: Profimedia