Un grup de oameni de știință a reconstituit chipul unei femei neanderthaliene care a trăit acum 75.000 de ani, relatează BBC, care apreciază că este vorba de o realizare „remarcabilă”.
Reconstrucția a început de la rămășițele sfărâmate ale craniului femeii, ale cărui oase erau atât de moi în momentul excavării, încât aveau consistența „unui biscuit bine înmuiat”. Prin urmare, oamenii de știință implicați în proiect au fost nevoiți inițial să întărească fragmentele de os, înainte de a le reasambla și de a crea modelul 3D.„Cred că ne poate ajuta să înțelegem cine erau”, spune pentru BBC Emma Pomeroy, paleoantropoloagă la Universitatea din Cambridge.
„Este extrem de interesant și este un privilegiu enorm să poți lucra cu rămășițele oricărui individ, dar mai ales cu unul atât de special”, adaugă ea.
Conform BBC, craniul pe care se bazează reconstrucția 3D a fost găsit în peștera Shanidar, situată în Kurdistanul irakian. Este un loc emblematic pentru cercetările privind oamenii neanderthalieni, după ce rămășițele a cel puțin zece dintre ei – bărbați, femei și copii – au fost dezgropate acolo în perioada 1950-1960.
O echipă de oameni de știință s-a deplasat acolo în 2015, la invitația autorităților kurde și a găsit un schelet numit Shanidar Z, care includea o mare parte din partea superioară a trupului neînsuflețit al individului, inclusiv craniul, coloana vertebrală, umerii, brațele și mâinile.
„Craniul era la fel de plat ca o pizza”, își aduce aminte arheologul Graeme Barker, care conduce noile săpături de la Shanidar.
Cu permisiunea departamentului local de antichități, fragmentele de craniu au fost aduse în Marea Britanie pentru reconstrucție. A fost un proces complicat, care a durat mai mult de un an.
Odată reconstituit, craniul a fost scanat, după care o variantă imprimată 3D a acestuia a fost trimisă artiștilor olandezi Adrie și Alfons Kennis, cunoscuți pentru faptul că realizează reprezentări fidele ale oamenilor antici pe baza rămășițelor lor osoase.
Experții spun că femeia a murit cel mai probabil în jurul vârstei de 40 de ani, având „dinții foarte uzați” în momentul decesului. „Avem și alte semne de sănătate dentară precară – unele infecții, unele boli ale gingiilor, de asemenea. Cred că a ajuns la sfârșitul natural al vieții”, explică Emma Pomeroy.
Cercetătorii mai afirmă că oamenii de Neanderthal nu erau pe atât de brutali și nesofisticați precum se credea până recent. Ei prezintă drept argument o nouă descoperire, legată de practica de înmormântare, și anume că cei decedați erau așezați în mod similar.
