Cine a fost, în realitate, cel care a comandat uciderea lui Mihai Viteazul. Domnitorul a sfârșit umilit în fața propriei armate

Cine a fost cel care a comandat uciderea lui Mihai Viteazul. Domnitorul a murit umilit în fața propriei armate. Motivul pentru care a fost înlăturat.

Cine a fost, de fapt, cel care a comandat uciderea lui Mihai Viteazul

Mihai Viteazul a fost domnitorul Țării Românești între 1593 – 1601, al Transilvaniei între anii 1599 – 1600 și al Moldovei în 1600. A fost primul domnitor care a reușit să unească cele trei provincii românești.

A fost un comandant curajos în epoca sa, un adevărat aventurier, de care marile Puteri vecine se temeau. Din acest motiv, domnitorul a murit la doar 43 de ani, fiind ucis în mijlocul armatei sale, în cadrul unui asasinat.

Uciderea lui Mihai Viteazul a fost intens dezbătută de-a lungul timpului. Au fost discutate în special motivele asasinatului, dar și cel care l-a comandat.

Unii au invocat drept motiv invidia generalului habsburgic Basta, iar alții au spus că nobilimea trădătoare din Transilvania a fost de vină. Au fost și specialiști care au susținut că acesta a fost înlăturat la ordinele împăraților austrieci.

A devenit domnitor al Țării Românești în 1593, având sprijin turcesc. S-a remarcat destul de repede atât la nivel național, cât și european. A reușit să se ridice împotriva turcilor și să dovedească faptul că e un bun lider militar în cadrul Bătăliei de la Călugăreni.

A aderat la lupta anti-otomană coordonată de Sfântul Imperiu Romano-German, controlat de habsburgi, a fost un cunoscut comandat de oști și a cucerit Ardealul și Moldova. Era un personaj incomod în special pentru polonezi și habsburgi.

Fuga și revenirea lui Mihai Viteazul

Mihai Viteazul a pierdut Transilvania în cadrul bătăliei se la Mirăslău, în 1600, iar în Moldova au intrat polonezii. În Țara Românească a pierdut tronul, iar Simion Movilă a fost pus în locul său.

Ajuns un pribeag, Mihai Viteazul a fugit cu familia și apropiații în Viena. Acesta a încercat să-l convingă pe împăratul romano-german Rudolf să-i acorde un ultim sprijin. Era acuzat de trădare, astfel că situația era una complicată.

A încercat să-și facă lobby în Viena și a trimis scrisori împăratului, cu ajutorul omului său de încredere, Petre Armeanu. Mihai Viteazul a răspuns acuzațiilor adresate de nobilimea maghiară.

Între timp, au apărut două cărți propagandistice, unde au fost expuse toate faptele de arme ale voievodului, mai ales campaniile anti-otomane. S-au realizat portrete ale domnitorului, care trimitea memorii împăratului și principilor italieni. Cu toate acestea, nu avea câștig la curtea imperială.

Nobilimea din Transilvania s-a răsculat, iar trimisul imperial, generalul Basta, a fost alungat. A fost ales principe Sigismund Bathory, care avea simpatii pro-otomane. Imperialii aveau nevoie de un comandat de oști priceput, care l-ar fi putut alunga pe Bathory, astfel că au cerut ajutorul lui Mihai Viteazul.

“În februarie 1601, nobilii în frunte cu Czaki s-au ridicat împotriva generalului imperial, îl arestară şi în cele din urmă Basta, eliberat, e silit să plece la Dej şi de acolo la Satu Mare, pierzând Ardealul în chip ruşinos, fără luptă, după ce vărsase atâta sânge să-l cucerească. Arhiducele Maximillian aflând de retragerea lui lui Basta, spune pe faţă, că nu e alt chip să ţii în frâu pe ardeleni, decât cel cu care începuse Mihai”, a scris P.P Panaitescu în lucrarea “Mihai Viteazul”, notează adevărul.ro.

După puțin timp, Mihai Viteazul a fost convocat la Praga, unde a primit 100.000 de taleri și o moșie în Boemia. A primit, de asemenea, “tot suportul imperial” pentru a cuceri Ardealul.

Cum a murit Mihai Viteazul

Astfel, acesta a reușit să strângă o armată de mercenari care veneau din toată Europa. Generalul Basta s-a alăturat și el, fiind obligat de arhiducele Maximillian să lupte alături de Mihai Viteazul.

Generalul Basta, însă, îl invidia pe Mihai Viteazul pentru cât de mult succes avea pe câmpul de luptă și îl vedea ca pe un rival. Lupta cu Sigismund Bathory a avut loc la Guruslău, pe 3 august 1601.

Mihai Viteazul și Basta au câștigat, iar cel dintâi s-a făcut remarcat și de această dată. Voievodul și-a recâștigat faima, iar boierii olteni credincioși lui i-au alungat pe Movilești.

După bătălia de la Guruslău, la Turda, armata lui Mihai Viteazul și cea a generalului Basta s-au despărțit. Voievodul a plecat spre Făgăraș, alături de armata sa, pentru a intra în Țara Românească, pregătit să-și reia tronul. Acesta a făcut tabără în timpul nopții.

Dimineața, pe 9 august 1601, 300 de mercenari valoni, conduși de Jaques Beauri, au ajuns în tabără, în timp ce ostașii încă dormeau. Comandantul lor ar fi intrat în cortul lui Mihai Viteazul, cerându-i să i se predea la ordinele generalului Basta.

Voievodul s-a opus, apoi a fost împușcat, înjunghiat, decapitat și umilit în fața armatei sale. Nu se știe nici până în ziua de astăzi de ce nu a intervenit nimeni din tabăra sa.

Împăratul habsburgic este cel care ar fi vrut să scape de Mihai Viteazul. Mult timp s-a crezut că gelozia generalului Basta a fost motivul. Specialistul P.P. Panaitescu consideră, însă, că habsburgii s-au folosit de el pentru a cuceri Transilvania, după care l-au eliminat.

“Curtea Imperială nu stabilise dinainte soartea Ardealului după recucerire, nici rolul lui Mihai. Acesta fusese recunoscut odinioară, măcar de Pezzen, ca guvernator al Ardealului, înţelegea deci să stăpânească iar această ţară, cu învoirea împăratului. (…)

De aceea Basta a lucrat pentru stăpânii lui, care vroiau să aibă Ardealul direct sub cârmuirea lor, înlăturând pe Mihai. Basta era un general în slujba lor şi nu ar fi făcut această faptă, dacă nu ar fi ştiut că ea va fi aprobată”, a precizat istoricul.