Proiectul legislativ care se află pe masa Comisiei Europene urmărește să relaxeze regulile asupra culturilor modificate genetic, deschizând astfel drumul către posibila autorizare a Tehnicilor Genomice Noi (TGN), potrivit Euronews. TGN înseamnă, în mare, modificarea ADN-ului dintr-o plantă, fără adăugarea altor gene de la alte specii, doar cât să facă din ea cea mai bună și rezistentă plantă. Asta va face culturile mai rezistente la frig și căldură și la dăunători. Care sunt avantajele pentru România?
Miercuri, 5 iulie, Comisia Europeană a venit cu o propunere legislativă prin care o serie de restricții deja valabile pentru plantele modificate genetic, numite OMG (Organisme Modificate Genetic) să nu se aplice și în cazul plantelor modificate genomic, prin noile tehnologii.
Ce este modificarea genomică
Modificarea genomică este diferită de modificarea genetică. Aceasta din urmă înseamnă, pe scurt, încrucișare genetică cu gene de la alte specii. Prima, în schimb, presupune modificarea genomului, totalitatea materialului genetic, adică a ADN-ului, dintr-un organism sau o specie, fără a adăuga nimic din alte specii.
Prin tehnologia TGN sunt identificate și alese cele mai bune caracteristici ale ADN-ului dintr-o plantă. Practic, genele pot fi șterse sau adăugate de la aceeași specie.
Geneticienii fac schimbări precise în lanțurile lungi de ADN, pentru a face plantele mai rezistente la secetă și la valurile de căldură provocate de schimbarea climatică, precum și la paraziți, reducând în acest fel utilizarea pesticidelor.
Spre exemplu, un soi de grâu care are spicul lung, dar subțire poate fi combinat cu unul care are spicul gros, dar scurt. Este creat astfel un soi de grâu care le are pe ambele și este mult mai rezistent la vânt.
<blockquote class=”twitter-tweet”><p lang=”en” dir=”ltr”>We humans have selected & crossbred plants? for millennia⤵️<br>Now we can do it quicker & be more precise with new genomic techniques!<br>They can help us grow celiac-safe wheat, allergen-free foods or disease resistant crops ? <a href=”https://t.co/2DPfqWwRMW”>https://t.co/2DPfqWwRMW</a> <a href=”https://twitter.com/hashtag/EUGreenDeal?src=hash&ref_src=twsrc%5Etfw”>#EUGreenDeal</a> <a href=”https://twitter.com/hashtag/EUFarm2Fork?src=hash&ref_src=twsrc%5Etfw”>#EUFarm2Fork</a> <a href=”https://twitter.com/hashtag/NGT?src=hash&ref_src=twsrc%5Etfw”>#NGT</a> <a href=”https://t.co/OXYaLrex9v”>pic.twitter.com/OXYaLrex9v</a></p>— EU_ScienceHub (@EU_ScienceHub) <a href=”https://twitter.com/EU_ScienceHub/status/1676572069801123843?ref_src=twsrc%5Etfw”>July 5, 2023</a></blockquote> <script async src=”https://platform.twitter.com/widgets.js” charset=”utf-8″></script>
Doar câteva Organisme Modificate Genetic au fost autorizate în Uniunea Europeană și sunt folosite în special ca nutreţ pentru animale.
„Putem fi mai rapizi, mai preciși și, probabil, mai ieftini. Vom putea fi capabili să ne concentrăm pe comerțul care contează cu adevărat pentru fermieri și pentru consumatori”, a declarat, pentru Euronews, Garlich von Essen, secretarul general al Euroseeds, organizația care reprezintă UE în sectorul semințelor.
Inițiativa europeană vine după o analiză a Comisiei din 2021, care a arătat că actuala legislație privind organismele modificate genetic nu este potrivită pentru aceste noi tipuri de plante.
Judecătorii europeni au decis însă în 2018 că TGN ar trebui să intre sub aceeași legislație ca OMG, potrivit Reuters.
Instituția europeană vrea să împartă plantele obținute prin TGN în două categorii. Cele care ar putea fi obținute și natural, nu doar prin editarea genetică, să fie exceptate de la restricții. Celelalte, să urmeze aceleși procese de autorizare și reglementare ca plantele OMG.
În prima categorie intră doar plantele cu mai puțin de 20 de modificări în ADN. Plantele din cea de-a doua categorie pot însă trece mai rapid prin procesul de autorizare, dacă se dovedesc a fi mai tolerante la schimbările climatice sau dacă au nevoie de mai puțină apă sau fertilizator.
Propunerea Comisiei Europene va fi discutată și de Parlamentul European și statele membre UE.
ONG-urile protestează
Pentru activiștii de mediu, TGN este doar un alt nume pentru organism modificat genetic.
„Până acum s-a făcut foarte puțină cercetare asupra modului în care acestea ar putea afecta natura, cum ar putea afecta sănătatea. Dacă te gândești la fluturi, la albine și la polenizatori, nu au fost făcute cercetări aprofundate care să arate dacă ar putea fi afectați sau nu”, a spus Mute Schimpf, de la ONG-ul Friends of the Earth Europe, pentru Euronews. Asociația a lansat o petiție împotriva proiectului Comisiei Europene, semnată de 400.000 de oameni.
Schimpf atrage atenția asupra unei alte propuneri a Comisiei, aceea de a elimina cerințele de etichetare a produselor modificate genomic și a cotroalelor de siguranță, care ar duce, afirmă activista, la o lipsă de transparenă pentru consumatori și producători.
Plantele modificate genetic în România
Un raport al Organizației pentru Alimentație și Agricultură din 2017 atrăgea atenția că producția globală de alimente și agricultură trebuie să țină cont de capacitatea de a susține durabil omenirea, într-un context instabil social, economic și de mediu. Organizația se referă în special la sărăcie, inegalitate, schimbări climatice, pierderi constante ale productivității agricole, criza sanitară.
În ceea ce privește strict România, impactul asupra agriculturii vine în special de pe urma schimbărilor climatice, în contextul creșterii cu 4 grade Celsius a temperaturii medii și o reducere a precipitațiilor cu până la 18% pe perioada verii până în 2050.
O analiză Infoclima, care se referă strict la plantele OMG, arată că România ar putea avea avantaje mari de pe urma agricuturii modificate genetic, în ceea ce privește reziliența față de fenomenele de vreme extremă și reducerea poluării.
Global, datorită culturilor MG, din 1996, de când au fost folosite prima dată, până în 2016, au fost eliminate 393 de milioane de kilograme de pesticide, au fost reduse emisiile de CO2 cu 18 miliarde de kilograme, echivalentul scoaterii din circulație a 16,7 milioane de mașini și au fost salvate 183 de milioane de hectare de teren. A fost redusă, de asemenea, și sărăcia, prin sprijinirea a 17 milioane de fermieri.
Foto: Profimedia
