Cum a ajuns Petre Roman inculpat în Dosarul Mineriadei din 1990: „în subsolul Universității s-au găsit 22 de arme cu glonț; la sediul PNȚCD, substanțe halucinogene și materiale legionare”

Cum a ajuns Petre Roman inculpat în Dosarul Mineriadei din 1990: „în subsolul Universității s-au găsit 22 de arme cu glonț; la sediul PNȚCD, substanțe halucinogene și materiale legionare”

Petre Roman și Gelu Voican Voiculescu sunt responsabili pentru organizarea și executarea planului prin care Ion Iliescu a urmărit să anihileze Opoziția, după ce a preluat puterea în urma Revoluției din decembrie 1989, o acțiune din care a rezultat o baie de sânge în București, cunoscută în istorie drept Mineriada din 13-15 iunie 1990. Din pozițiile de prim-ministru, respectiv vicepremier, cei doi s-au folosit de armată, poliție, servicii secrete și mass-media de stat pentru a-l ajuta pe Ion Iliescu să creeze isteria „rebeliunii legionare” în scopul de a-și păstra puterea politică câștigată la alegerile din mai 1990, la fel cum în decembrie 1989 s-a folosit de falsa amenințare a „teroriștilor” pentru a-l înlocui pe Nicolae Ceaușescu.

Procurorii militari au obținut avizul Președinției pentru punerea sub acuzare a lui Petre Roman și a lui Gelu Voican Voiculescu, numerele 2 și 3 în ierarhia statului condus de Ion Iliescu imediat după Revoluție. 

Acuzați de infracțiuni contra umanității

Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Petre Roman / Hepta

Cei doi sunt acuzați de infracțiuni contra umanității, în legătură cu aducerea minerilor la București, fapt care a generat o baie de sânge pe străzile din Capitală în perioada 13-15 iunie 1990, soldată cu împușcarea mortală a 4 persoane, cel puțin două violuri și rănirea a 1.315 persoane, se arată în referatul procurorilor Secției Parchetelor Militare, consultat de Libertatea.

Noutatea este punerea sub acuzare a lui Petre Roman, ca fost premier, deoarece Ion Iliescu și Gelu Voican Voiculescu au fost trimiși în judecată pentru infracțiuni contra umanității și în Dosarul Revoluției din decembrie 1989.

Revoluția și Mineriada au în comun „strategia” lui Ion Iliescu de a prelua și de a păstra puterea politică în România, prin diversiune și dezinformare, cu ajutorul persoanelor puse tot de el în funcții-cheie ale statului, printre care pe eșalonul 2 și 3 se aflau Petre Roman și Gelu Voican Voiculescu. 

De la psihoza „teroriștilor” la isteria „rebeliunii legionare”

Începând din 22 decembrie 1989, procurorii militari rețin că Ion Iliescu a creat isteria teroriștilor în scopul de a-și asigura „interimatul” în fruntea statului în locul dictatorului Nicolae Ceaușescu, determinâdu-i pe militari să deschidă focul între ei sau împotriva populației civile.

Tot așa, în urma controversatelor alegeri din mai 1990, context în care se confrunta cu manifestații de amploare împotriva lui, Ion Iliescu s-a folosit de ideea unei „rebeliuni legionare” pentru a anihila opoziția formată mai ales din intelectuali și de a-și păstra, astfel, puterea.

Diferența dintre cele două campanii de dezinformare ticluite de Ion Iliescu și puse în practică de oamenii lui e că, dacă la Revoluția din Decembrie 1989 nimeni nu i-a văzut pe „teroriști”, în iunie 1990 „legionarii” erau clar desemnați ca fiind manifestanții din Piața Universității.

Minerii aduși de Petre Roman, organizați de Gelu Voican Voiculescu

Gelu Voican Voiculescu / Hepta

Împotriva persoanelor care protestau pașnic față de alegerea în fruntea statului a unei persoane de rang înalt din fostul regim comunist, oamenii lui Ion Iliescu, respectiv Petre Roman și Gelu Voican Voiculescu, au adus 15.000 de mineri în București pentru a „face ordine”, se arată în referatul procurorilor militari.

În realitate, venirea minerilor în Capitală a însemnat înăbușirea în sânge a manifestațiilor din Piața Universității, la care participau studenți, profesori și personalități din rândul intelectualilor.

Datele strânse de procurorii militari în Rechizitoriul Mineriadei arată că descinderea ortacilor din Valea Jiului la București n-a fost deloc o acțiune spontană, așa cum o prezentau organele de presă ale statului, ci era organizată chiar de autorități.

În fruntea autorităților se aflau atunci Petre Roman, care avea calitatea de șef al Guvernului, precum și Gelu Voican Voiculescu, pe atunci vicepremier, care avea pe mână armata, poliția și serviciile secrete.

<strong>Minerii au fost aduși la București cu trenurile CFR, societate de stat în subordinea Ministerului Transporturilor, aflat în coordonarea lui Petre Roman, iar la sosire au primit de la Gelu Voican Voiculescu „misiunea” de a ajuta Armata, Poliția și Jandarmeria să restabilească „ordinea” în Capitală.</strong>

Contingentele de ortaci au fost învestite, astfel, cu prerogative pe care nu le aveau, precum posibilitatea de a-i opri pe bucureșteni pe stradă, de a-i legitima, de a realiza filtre în trafic sau de a percheziționa autoturisme ori imobile. În cursul acestor acțiuni, minerii au comis abuzuri inimaginabile pentru un stat democratic și greu de tolerat chiar și pentru pentru o societate care tocmai scăpase de un regim dictatorial.

Manifestanții din Piața Universității, gazați ca în lagăre

14 iunie 1990, București / Profimedia

Manifestanți din Piața Universității, intelectuali ai Opoziției sau simpli trecători au fost bătuți crunt de mineri, apoi au fost reținuți de forțele de ordine și lipsiți de libertate în mod ilegal în două unități militare de lângă București, la Băneasa și la Măgurele.

Martorii povestesc că acolo, pe timpul detenției ilegale, au fost supuși unui regim asemănător celui din lagărele de exterminare, fiind gazați în mod deliberat cu noxe de eșapament, militarii au simulat execuții în masă, iar unele persoane au fost violate, potrivit informațiilor strânse de procurorii militari:

„În permanență, aceste persoane s-au aflat sub pază militară, inclusiv atunci când trebuiau să meargă la toaletă. Pe toată perioada cât au fost ținute în aceste două unități militare, până la 7 zile, persoanelor vătămate nu li s-a permis să ia legătura cu rudele sau cu altcineva din exterior. În momentul în care erau aduși în unitate, oamenilor li se atribuia câte un număr pentru identificare, exact așa cum se proceda în lagăre cu prizonierii de război.
Tratamentul la care au fost supuse persoanele lipsite de libertate (…) demonstrează vătămarea gravă a integrității fizice și psihice a acestora. (…) Potrivit declarației părții civile Ciucașu Viorel: „au încercat să ne gazeze, deoarece în garaj erau înghesuite foarte multe persoane, stăteam lipiți unii de ceilalți. Mașinile au rămas pornite și ambalate aproximativ două ore, timp în care ușile garajului erau parțial închise. La un moment dat, le-am spus celorlalți să își ude hainele de pe ei și cu acestea să își acopere fețele pentru a putea respira cât de cât”.
Aceste acțiuni au continuat circa două ore, până când un cadru militar a venit și a constatat că persoanele reținute „nu muriseră încă” și a dat ordin să se înceteze acțiunea, pentru că nu era eficientă. Dincolo de afectarea sănătății persoanelor supuse la această gazare, nu poate fi neglijată comparația pe care victimele au putut-o face cu acțiunile similare la care au fost supuși deținuții din lagărele de concentrare naziste.
Dacă la Băneasa s-a procedat la gazarea persoanelor reținute, în schimb, la Măgurele, acestea au fost supuse altui tip de tratament, cu puternice implicații asupra sănătății lor mentale, respectiv s-au simulat, de către forțele de ordine, execuții în masă în hangare.
Deopotrivă, profitându-se de mediul coercitiv la care au fost supuse persoanele de sex feminin, există indicii că cel puțin o persoană a fost violată la Școala de ofițeri de la Băneasa, iar o alta a fost victima unei tentative de viol din partea minerilor, în timp ce era lipsită de libertate”, notează procurorii în referat.

Roman a dezinformat, Voiculescu și-a depășit atribuțiile

Petre Roman este acuzat că, în calitate de premier, a indus în eroare populația cu privire o așa-zisă sorginte „legionară” a manifestanților din Piața Universității, dar și cu privire la aducerea minerilor la București.

Fostul premier este cel de la care a pornit isteria „rebeliunii legionare” care ar fi fost pusă la cale de reprezentanții opoziției cu ajutorul studenților din Piața Universității, în așa fel încât agresiunile minerilor împotriva populației din București să capete oarecare legitimitate. 

Prin comunicatele emise de guvernul pe care îl conducea, Petre Roman a indus ideea că manifestanții ar deține cocktailuri Molotov cu „niște capsule de fabricație occidentală, care amplificau efectul incendiar”.

Tot Petre Roman a susținut că la sediul Partidului Național Țărănesc s-au găsit „baterii de sticle incendiare, muniție, niște fiole cu niște substanțe halucinogene și materiale de propagandă cu caracter legionar net”.

Premierul mai susținea public, în mesaje oficiale, că „în subsolul clădirii Universității, în clubul studențesc, s-au găsit 22 de arme de sport cu glonț”.

Gelu Voican Voiculescu a fost cel care, din poziția de vicepremier, a condus personal, în unele situații, trupele militarilor împotriva persoanelor care protestau în centrul Capitalei.

„Dl viceprim-ministru și-a depășit competențele, angajând subunități ale armatei în afara zonei pentru care acestea aveau ordin să intervină, (…) scoțând aceste efective de sub conducerea Ministerului Apărării Naționale. Față de această situație, conducerea MApN a intervenit ferm și a ordonat regruparea și retragerea subunităților în cazărmi pentru a preveni evoluții necontrolate”, se arată într-o Notă a MApN din 1991, citată de procurorii militari.

Anchetatorii spun că aceasta dovedește că Gelu Voican Voiculescu s-a implicat activ în reprimarea manifestanților din Piața Universității, uzând de prerogativele civile pe care le avea, în calitate de vicepremier, pe linia de apărare națională. Aceste prerogative nu îl transformau automat în general sau în conducător de operațiuni militare.

„Din probele administrate până în prezent au reieșit indicii cu privire la participarea la comiterea faptelor descrise, între alții, a numiților Roman Petre și Voiculescu Gelu Voican. (Cei doi – n.r.) au constituit un grup criminal de tip sistemic – în care au fost atrase și alte persoane, cu diverse contribuții – cu scopul punerii în aplicare a unei acțiuni represive asupra populației civile din municipiul București, care reprezenta opoziția față de persoanele aflate la putere în acea perioadă, acțiune represivă care a fost pusă în executare începând cu data de 13 iunie 1990 și care are caracterul unui atac generalizat și sistematic lansat împotriva populației civile”, concluzionează procurorii Secției Parchetelor Militare.

  

  

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *