Curtea Internațională de la Haga a emis mandate de arestare pentru doi comandanți ai lui Putin. De ce sunt acuzați

Curtea Penală Internațională de la Haga a emis, marți, 5 martie, mandate de arestare împotriva a doi comandanți ruși, Serghei Ivanovici Kobilaș și Viktor Nikolaevici Sokolov, pentru că au coordonat o campanie de atacuri cu rachete asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, între octombrie 2022 și martie 2023, relatează The Guardian.

Generalul-locotenent Serghei Ivanovici Kobilaș și amiralul Viktor Nikolaevici Sokolov sunt suspectați de săvârșirea de crime de război, constând în atacuri asupra bunurilor civile, cauzarea de vătămări accidentale excesive civililor sau distrugerea unor bunuri civile, precum și crime împotriva umanității, constând în săvârșirea de acte inumane, informează Ukrainska Pravda.

Potrivit Curții Penale Internaționale, există motive rezonabile de a crede că cei doi poartă răspunderea pentru loviturile cu rachete efectuate de forțele aflate sub comanda lor împotriva infrastructurii electrice ucrainene începând cu 10 octombrie 2022 până cel puțin la 9 martie 2023.

„În acest interval de timp, a existat o presupusă campanie de lovituri împotriva a numeroase centrale și substații electrice, care au fost efectuate de forțele armate ruse în mai multe locații din Ucraina. Camera preliminară II a constatat că există motive rezonabile de a crede că presupusele lovituri au fost îndreptate împotriva unor obiecte civile, iar pentru acele instalații care ar fi putut fi calificate drept obiective militare la momentul relevant, prejudiciile și daunele civile accidentale preconizate ar fi fost în mod clar excesive față de avantajul militar anticipat”, au transmis judecătorii Curții de la Haga.

La momentul respectiv, generalul-locotenent Serghei Ivanovici Kobilaș, născut la 1 aprilie 1965, era comandantul aviației cu rază lungă de acțiune a forțelor aerospațiale ruse, iar amiralul Viktor Kinolaievici Sokolov, născut la 4 aprilie 1962, era comandantul Flotei Mării Negre.

Rusia nu recunoaște această instanță

Curtea Penală Internațională a emis în martie anul trecut un mandat de arestare împotriva președintelui rus Vladimir Putin, pe care-l acuză de crime de război privind deportarea ilegală a cel puțin 100 de copii din Ucraina.

De asemenea, CPI a emis un mandat de arestare și împotriva comisarului rus pentru drepturile copilului, Maria Alekseievna Lvova-Belova, pentru deportarea forțată a copiilor din Ucraina în Rusia,

Rusia nu recunoaște această instanță. A semnat statutul de la Roma, care guvernează Curtea Penală Internațională, în 2000, dar nu a ratificat niciodată acordul de a deveni membru.

„Deciziile Curții Penale Internaționale nu au nicio semnificație pentru țara noastră, inclusiv din punct de vedere juridic. Rusia nu este parte la Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale și nu are nicio obligație în temeiul acestuia”, a transmis, anul trecut, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.

 FOTO: Profimedia