Cuvintele din limba română pe care foarte multă lume le folosește greșit. Ce înseamnă “asumat”, de fapt

Cuvintele din limba română pe care foarte multă lume le folosește greșit sunt des utilizate. Chiar și așa, unele persoane nici măcar nu știu ce semnificație au acestea, dar totuși le rostesc.

Cuvintele din limba română pe care foarte multă lume le folosește greșit

Limba română este una destul de complexă. Avem o mulțime de cuvinte care pot avea semnificații multiple. Iar nu de puține ori se întâmplă ca acestea să fie utilizate în contexte greșite.

Chiar și lingviștii spun că o mare parte dintre cuvintele folosite greșit sunt neologisme. Unele sunt la origine franțuzești și deși par asemănătoare, ele pot însemna cu totul altceva. Altele în schimb vin din limba engleză.

Care sunt, deci, cuvintele din limba română pe care foarte multă lume le folosește greșit? Începem cu unul des utilizat și anume ”asumat”. Ce înseamnă și cum se folosește corect?

În DEX, verbul ”a asuma” înseamnă ” a lua ceva asupra sau pe seama sa”, ori ”a se angaja să îndeplinească un anumit lucru, o anumită sarcină”. Astfel, când e folosit într-o propoziție, cuvântul ”asumat” înseamnă ”a luat asupra sa”, ori ” a promis”.

Un lucru esențial de știut este că sintagma ”femeie asumată” este una greșită. Chiar și așa, aceasta este des utilizată. Practic ea se traduce prin ”femeie luată asupra sa ” ori ”femeie promisă”.

Ce înseamnă “asumat”, de fapt

Cuvintele din limba română pe care foarte multă lume le folosește greșit sunt însă și mai multe. Spre exemplu, cuvântul ”a abuza” poate da mari bătăi de cap în anumite contexte și mulți nu îl folosesc când trebuie.

Practic ”a abuza” înseamnă a comite ilegalități. Pe de altă parte, multe persoane aleg să îl folosească în viața de zi cu zi pentru a transmite o cu totul altă informație, iar acest lucru nu e tocmai corect.

„Povestea verbului latinesc abusare (neatestat), ajuns în diverse limbi, este complicată, şi foarte interesantă. În franceză, e întâlnit încă de la începutul secolului al XIV-lea cu sensurile a nu se folosi bine de un lucru, a-l utiliza în exces.

Engleza l-a împrumutat din franceză în secolul al XV-lea şi, foarte repede, pe la 1550, l-a specializat pentru înţelesul a agresa, a viola. În franceză, sensul a viola este împrumutat târziu, în secolul al XIX-lea, din engleză.

Româna ar fi putut prelua semantismul a agresa, a viola după oricare dintre aceste două limbi”, se arată în cartea „101 greşeli de lexic şi de semantică” semnată de lingviştii Adina Dragomirescu şi Alexandru Nicolae de la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Române.

De asemenea, cuvântul ”a aplica” este și el des utilizat greșit. În engleză înseamnă a solicita sau a cere ori a depune un dosar la o universitatea. În România însă, este folosit în alte contexte, pierzându-și astfel însemnătatea.

Și substantivul „expertiză” se numără printre cuvintele din limba română pe care foarte multă lume le folosește greșit. Acesta a fost în primă fază împrumutat din franceză cu sensul „cercetare cu caracter tehnic făcută de un expert, la cererea unui organ de jurisdicţie sau de urmărire penală”.

Pe de altă parte, odată cu trecerea timpului, se pare că ”expertiză” a început să însemne „sfatul sau părerea unui expert”, „competență sau pricepere într-un anumit domeniu”.