De ce femeilor nu le este permis să intre la Mănăstirea Frăsinei, cunoscută ca “Athosul României”. Blestemul Sfântului Calinic de la Cernica

Sfântul Calinic de la Cernica este cel care a luat hotărârea de a le interzice femeilor să intre la Mănăstirea Frăsinei. De ce a fost luată această hotărâre și ce se întâmplă cu cele care nu respectă interdicția?

De ce femeilor nu este permis să intre la Mănăstirea Frăsinei. Sfântul Calinic de la Cernica a luat hotărârea

Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica a fost născut la București, pe 7 octombrie 1787, iar la 20 de ani a ajuns la Mănăstirea Cernica. La cererea duhovnicului său, a devenit monahul Calinic pe 12 noiembrie 1808.

Timp de 31 de ani, a fost ieromonah, preot şi stareţ la Mănăstirea Cernica. În 1850, a fost ales în fruntea episcopiei Râmnicului. A refuzat să fie mitropolit al Ungrovlahiei.

Episcopia respectivă funcționa la Craiova și a fost mutată în urma incendiului care a avut loc în 1847. S-a mutat la catedrala episcopală de la Râmnicu-Vâlcea, unde a păstorit până în 1868. Printre înfăptuirile sale cele mai cunoscute se numără și Mănăstirea Frăsinei.

Biserica Ortodoxă în prăznuiește, în fiecare an, pe Sfântul Calinic de la Cernica. Cu mai bine de 150 de ani în urmă, acesta le-a interzis femeilor să intre în Mănăstirea Frăsinei.

Decizia sfântului a fost luată în 1867, după cum spune legenda. Totul ar fi pornit de la o vizită neașteptată la mănăstire, unde acesta i-ar fi găsit pe călugări în timp ce petreceau cu femeile din sat. De atunci, femeile nu au voie să intre în incinta lăcașului de cult.

Mănăstirea mai este cunoscută și sub denumirea de “Athosul românesc”, unde cuvintele Sfântului Calinic de la Cernica sunt respectate cu strictețe.

Istoria aceste mănăstiri începe din jurul anilor 171o. Doi călugări s-au retras atunci în comuna Muereasca, aflată aproape de Sibiu, și au construit un schit între păduri.

La jumătatea secolului al XVIII-lea, câțiva dintre boierii din Vâlcea au dat bani pentru a reconstrui lăcașul, care acum se numește “biserica veche”. Între 1788 și 1845, biserica a fost lăsată în paragină. În 1860 a început construcția noii biserici, precum și a unor chilii pentru călugări.

Ce ce întâmplă cu femeile care intră la Mănăstirea Calinic

După șapte ani, Sfântul Calinic a interzis accesul femeilor în cadrul Mănăstirii Frăsinei. Hotărârea a fost gravată pe o piatră. Potrivit legământului, persoanele de sex feminin care intră în Mănăstirea Frăsinei vor atrage toate necazurile asupra lor.

“Acest sfânt lăcaş s-a clădit din temelie spre a fi chinovie de părinţi monahi şi fiindcă din partea femeiască putea să aducă vreun scandal monahilor vieţuitori de acolo, de aceea sub grea legătură s-a oprit de la acest loc să mai treacă înainte, sub nici un chip, parte femeiască.

Iar cele ce vor îndrăzni a trece să fie sub blestem şi toate nenorocirile să vie asupra lor, precum: sărăcia, gârbăvia şi tot felul de pedepse, şi iarăşi celor ce vor păzi această hotărâre să aibă blagoslovenia lui Dumnezeu şi a smereniei noastre şi să vină asupra lor fericitul bine. Calinic, episcopul Râmnicului Noului Severin, 17 ian. 1867”, este textul scris pe piatra de legământ a Sfântului Calinic, potrivit crestinortodox.ro.

În plus, pe drumul către mănăstire a fost amplasată și o bornă de către Sfântul Calinic de la Cernica. “Până aici au voie femeile, de aici este partea monahilor”, este textul de pe bornă.