Preşedintele Armeniei, Vahagn Haciaturian, a promulgat o decizie a parlamentului armean de ratificare a Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale (CPI), după scurte dezbateri pe marginea acestui proiect, care a stârnit mânia Rusiei, aliatul tradiţional al Erevanului, cu care relaţiile s-au tensionat considerabil, informează Agerpres, care preia France Presse.
„La 13 octombrie, preşedintele Republicii Armenia, Vahagn Haciaturian, a semnat legea privind ratificarea Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale”, a anunţat preşedinţia armeană într-un comunicat de presă.
La începutul lunii octombrie, Rusia a avut o părere foarte proastă despre această aderare, în condiţiile în care CPI a emis în primăvară un mandat de arestare împotriva preşedintelui Vladimir Putin pentru „deportarea” în Rusia a unor copii ucraineni.
La 3 octombrie, deputaţii armeni au votat cu 60 de voturi la 22 în favoarea ratificării Statutului de la Roma, tratatul fondator al CPI. În replică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a criticat imediat decizia ca fiind „greşită”, afirmând că se îndoieşte că a fost „corectă din punctul de vedere al relaţiilor bilaterale”.
Dar Armenia speră mai presus de toate că apartenenţa sa îi va oferi o protecţie suplimentară împotriva puternicului său vecin azer, care tocmai a obţinut o victorie militară fulminantă, punând capăt separatismului armenilor din Nagorno-Karabah.
Erevanul, care acuză Rusia că o abandonează în faţa unui adversar mult mai bogat şi mai bine înarmat – ceea ce Moscova neagă – este acum îngrijorat de securitatea teritoriului său.
Aderarea la CPI ar „crea garanţii suplimentare pentru Armenia” în faţa Azerbaidjanului, a argumentat Eghişe Kirakosian, responsabil cu afacerile de justiţie internaţională, în timpul dezbaterilor din parlamentul de la Erevan.
Aderarea la Curtea Penală Internaţională ar putea, de asemenea, să permită Armeniei să încurajeze anchete asupra a ceea ce consideră a fi „crime de război” ale Baku în Nagorno-Karabah, acuzaţii pe care Azerbaidjanul le-a negat. Armenia a semnat Statutul de la Roma în 1999, dar nu l-a ratificat, invocând contradicţii cu Constituţia sa – un obstacol care a fost eliminat între timp.
