O misiune a Fondului Monetar Internaţional, condusă de Jan Kees Martijn, vine luni, 29 ianuarie, la Bucureşti, la trei luni distanță de la ultima vizită, pentru a analiza recentele evoluţii economice şi financiare şi pentru o revizuire a prognozelor macroeconomice.
„O misiune FMI, condusă de Jan Kees Martijn, va vizita Bucureştiul din 29 ianuarie până la 1 februarie 2024 pentru o vizită cu caracter obişnuit. Echipa Fondului va analiza recentele evoluţii economice şi financiare şi va realiza o actualizare a perspectivelor macroeconomice”, a transmis FMI, în anunțul semnat de Geoff Gottlieb, reprezentant regional al FMI pentru Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est, scrie Agerpres.
MInistrul muncii, Simona Bucura-Oprescu, a precizat că venirea FMI în România este o chestiune de rutină, pe analiza indicatorilor macro-economici și că va avea o întâlnire cu delegaţia FMI la minister, marţi dimineaţă, 30 ianuarie, la ora 9.00.
„România nu are acord cu FMI, iar Guvernul României este responsabil, iar toate măsurile care au fost luate pentru creşterea veniturilor românilor au fost luate la pachet cu măsuri privind o mai bună colectare a veniturilor statului, inclusiv e-factura”, a spus Simona Bucura Oprescu la Antena 3, adăugând că, la fel ca şi în cazul legii pensiilor, momentul T0 al reformei va fi noua lege a salarizării, pe Jalonul 420 din PNRR, salarizarea în sistemul public.
Ce a cerut FMI acum trei luni
Cea mai recentă vizită la Bucureşti a echipei FMI condusă de Jan Kees Martijn a avut loc în perioada 25 septembrie-4 octombrie 2023, şi a fost realizată pentru analiza anuală a economiei.
Fondul Monetar Internaţional a estimat atunci o creştere economică de 2,3% pentru România în 2023 şi un deficit bugetar de 6% din PIB şi a recomandat autorităţilor de la Bucureşti reforme suplimentare care să reprezinte 2% din PIB. Kees Martijn a spus că pachetul fiscal adoptat în toamna anului trecut de Guvern este un pas în direcţia potrivită, dar a subliniat că este nevoie şi de alte reforme.
În plus, FMI a transmis că pachetul fiscal adoptat va duce la un deficit bugetar de 5% din PIB în 2024, însă va fi nevoie de noi ajustări pentru că, aşa cum s-a convenit cu Comisia Europeană, deficitul trebuie să scadă într-un final sub 3% din PIB. Guvernul a închis însă anul 2023 cu un deficit bugetar de 5,72%, în creștere față de ținta inițială care era de 4,4%.
Experţii FMI au mai arătat că printre măsurile pe care România trebuie să le ia în calcul sunt simplificarea TVA și a impozitului venitului persoanelor fizice, inclusiv eliminarea lacunelor și a privilegiilor fiscale, și impozitarea progresivă a veniturilor, cerută de premierul PSD, Marcel Ciolacu.
Ce ar însemna aplicarea recomandărilor FMI pentru România
În acest moment, România are o cotă generală de TVA de 19% și o cotă de 9% pe alimente, locuințe, panouri solare și fotovoltaice, mâncare bio, pompe de căldură. România a avut o cotă de 5% și pentru locuințele noi, dar taxa a fost majorată la 9%. Singurele bunuri pentru care mai există TVA de 5% sunt cărțile, ziarele, revistele și manualele.
O simplificare a TVA înseamnă eliminarea cotelor reduse. Aceasta ar duce automat la o creștere de prețuri pentru alimente, locuințe, panouri sau pompe de căldură.
De asemenea, privilegiile fiscale la care s-a referit FMI sunt scutirile de impozit și contribuții de care se bucură IT-iștii, constructorii, cercetătorii, industria alimentară și agricultorii. Potrivit PNRR, acestea trebuie eliminate.
