Fostul comandant al armatei SUA în Europa, generalul în retragere Ben Hodges, a spus că până acum SUA nu au putut face toate eforturile necesare spre victoria Ucrainei, deoarece ajutorul alocat este suficient doar pentru supraviețuire.
“Principalul este disponibilitatea noastră (a SUA – n.red.) de a ne dedica cu adevărat victoriei Ucrainei”, a spus Hodges, citate de ERR.ee.
Potrivit fostului comandant al trupelor americane în Europa, unii din Pentagon critică strategia contraofensivei forțelor armate ucrainene pentru că s-a transformat într-o confruntare de poziție. Dar generalul însuși numește o astfel de poziție ofensivă.
”Noi înșine nu am fi trimis niciodată soldați americani la o asemenea ofensivă dacă nu ne-am fi asigurat mai întâi superioritatea completă în aer și nu am fi trimis (pentru deminare – n.red.) o cantitate imensă de echipamente, tancuri de inginerie etc.”, a spus el.
Comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei Valeri Zalujnîi a spus că războiul Rusiei împotriva Ucrainei devine unul pozițional, care poate juca în mâinile inamicului. Într-un articol amplu pentru The Economist, el a explicat ce ar trebui să ajute Forțele de Apărare ale Kievului să iasă din acest impas: trecerea la luptă mobilă și de manevră rapidă, întărirea puterii aeriene a Ucrainei, obținerea celor mai noi tehnologii și mijloace moderne pentru deminare, precum și creșterea capacităților de mobilizare și extinderea pregătirii rezerviștilor Cu toate acestea, președintele Volodimir Zelenski nu a fost de acord cu concluziile despre impas.
SUA, din salvator, la cea mai mare problemă
Pe parcursul a peste 600 de zile de război pe scară largă, SUA au fost cel mai mare salvator al Ucrainei, oferind arme, bani și multe altele pentru a ajuta la respingerea invaziei ruse.
Acum America a devenit una dintre cele mai mari probleme pentru Ucraina. Ajutorul ei se epuizează rapid, iar disfuncțiile Congresului blochează un nou ajutor. Nimeni nu este sigur când sau dacă va fi restaurat. Consecințele acestei situații se simt pe front.
”În primăvara, fluxul de provizii militare curgea ca un râu larg. În vara era deja un pârâu. Acum sunt doar câteva picături de lacrimi”, a declarat pentru The Economist un interlocutor anonim din Ucraina.
Kievul întâmpină iarna mohorâtă în condiții de mare incertitudine: contraofensiva nu a reușit să spargă liniile rusești, inamicul crește producția de arme; în timp ce un aliat vital este paralizat de tulburările politice și distras de războiul dintre Israel și Hamas în Fâșia Gaza.
Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a vizitat Kievul pe 20 noiembrie pentru a se asigura că SUA vor sprijini Ucraina „acum și în viitor”. Dar Austin știe că portofelul este în mâinile Congresului. Iar echilibrul de putere în parlamentul american este determinat de aripa izolaționistă a Partidului Republican. Acest lucru este valabil mai ales în cazul Camerei Reprezentanților, unde unul dintre simpatizanții acestei aripi este acum președinte. De două ori din septembrie, Congresul a adoptat decizii bugetare temporare pentru a preveni închiderea guvernului. Dar de fiecare dată ajutorul pentru Ucraina a fost exclus din proiectele de lege luate în considerare.
Senatul va încerca să deblocheze ajutorul în decembrie, înainte ca o închidere guvernamentală să amenințe din nou în ianuarie. Președintele Joe Biden a cerut un pachet suplimentar de 106 miliarde de dolari, din care 61 de miliarde de dolari ar fi alocate pentru Ucraina, iar restul pentru Israel și alte priorități de securitate națională. Republicanii leagă acordarea de ajutor Ucrainei cu consolidarea măsurilor de stopare a migrației la granița SUA cu Mexic. Negociatorii spun că părțile sunt încă departe de orice înțelegere.
„Cu cât întârzierea este mai mare, cu atât partidele se scufundă mai mult în febra preelectorală. Unii din Congres se tem că, dacă nu se poate ajunge la un acord până la Crăciun, noua tranșă de ajutor ar putea fi amânată până la alegerile din noiembrie 2024, iar dacă Donald Trump este ales președinte, acesta poate fi oprit cu totul”, scrie ziarul.
„Timpul nu este de partea noastră ”
„Timpul nu este prietenul nostru”, spune un senator pro-ucrainean sumbru.
Cel puțin public, liderii ucraineni resping ideea că America poate opri sprijinul. Cu toate acestea, The Economist admite că, având în vedere epuizarea stocurilor militare din Occident, precum și criza din Orientul Mijlociu și potențiala criză din Taiwan, conducerea americană ar putea fi reticentă să dea mai mult decât poate cumpăra pentru a-și reaproviziona stocurile.
Pachetele de ajutor pentru Ucraina s-au redus de la o medie de peste 1 miliard de dolari pe lună (un pachet record de 5 miliarde de dolari a fost stabilit în ianuarie) la 350 de milioane de dolari în octombrie și doar 250 de milioane de dolari luna aceasta. Un fond separat numit Inițiativa de Asistență pentru Securitate a Ucrainei (USAI) a constat în 18 miliarde de dolari, dar aproape s-a epuizat. A fost folosit mai ales pentru a finanța aprovizionarea pe termen lung de la companiile americane. Armamentele din cadrul programului vor continua să sosească chiar și fără un nou pachet de ajutor.
Promisiuni de la europeni
Înaltul Reprezentant al UE pentru politica externă, Josep Borrell, a cerut țărilor europene să ia inițiativa de la SUA, dacă este necesar. Și recent au existat într-adevăr multe promisiuni noi. Germania a declarat că intenționează să-și dubleze sprijinul acordat Ucrainei anul viitor la 8,5 miliarde de dolari, precum și să ofere mai multe sisteme de apărare aeriană. Țările de Jos, Finlanda și Lituania au anunțat noi pachete de ajutor militar. Dar, în ciuda acestui fapt, nori negri se profilează peste Ucraina.
„Decizia curții constituționale din Germania pare că ar putea împiedica planurile de creștere a ajutorului. Partidul Libertății de extremă-dreapta al lui Geert Wilders, care a câștigat cele mai multe locuri la ultimele alegeri olandeze, se opune acordului privind armele, punând la îndoială capacitatea țării de a conduce o coaliție pentru a furniza Ucrainei avioane de luptă F-16. Noul guvern slovac a încetat deja să ofere ajutor militar. Ucrainenii se tem că, fără conducerea americană, europenii își pot pierde rapid spiritul”, scrie The Economist.
Potrivit lui Michael Kofman de la think tank-ul american Carnegie Endowment for International Peace, Ucraina suferă deja de „foame de obuze” în condițiile unui război de artilerie. El crede că în vara Ucraina a produs 220-240 de mii de obuze de calibru mare pe lună, dar intensitatea focului a scăzut acum la 80-90 de mii de obuze pe lună. Dar chiar și această sumă depășește ceea ce produc SUA și Europa în fiecare lună la un loc. Companiile americane produc acum aproximativ 28.000 de obuze de artilerie, iar cele europene – 25.000.
Occidentul crește producția și vrea să-și tripleze volumul. Dar va dura un an sau mai mult. Iar o parte din produse vor fi folosite pentru a reface stocurile și proviziile occidentale în alte țări. Rusia depășește producția occidentală de rachete, ajutată de o creștere bruscă a transporturilor de rachete din Coreea de Nord.
Ucraina încearcă să-și revigoreze propria industrie de apărare, care a fost puternică în timpul URSS, dar s-a deteriorat după prăbușirea imperiului sovietic. În special, Kievul vrea să producă obuze de 155 mm.
”Indiferent de cât de mult vom dezvolta producția locală, vom fi în continuare foarte dependenți de parteneriatul occidental”, admite un oficial de rang înalt de la Kiev.
Dacă sprijinul american scade, Ucraina nu va putea lansa o altă contraofensivă majoră, spune Kofman. Ea poate încerca să folosească și mai mult dronele. Dar, în cele din urmă, va trebui să treacă în defensivă.
